Ne inchipuim ca noi nu vom repeta greselile parintilor nostri si, de multe ori, chiar reusim sa le evitam. Alteori, ne dam seama prea tarziu ca le repetam greselile sau ca nu luam deciziile corecte.
Cred ca aceasta nu va fi niciodata pentru nimeni o alegere. E foarte clar ca nimeni nu porneste in viata dorindu-si sa isi aiba o casnicie ratata sau sa fie parinte singur pentru copiii sai.
O discutie inceputa pe forum saptamanile trecute a fost punctul de plecare pentru acest articol, in care vom incerca sa descoperim, cu ajutorul psihoterapeutului de la PsihoCenter, Anda Pacurar.
Mai exista, in zilele noastre, familii in care parintii stau impreuna doar datorita copiilor ?
Ne raspunde Anda Pacurar, psihoterapeut: "Poate mult mai rar ca inainte de 1989. Totusi, si atunci si acum, cei care fac acest lucru inconstient o fac pentru ei, nu pentru copil. Pe de o parte, ei se supun unor traditii legate de familie si fac asta pentru a nu fi judecati, criticati, pentru a simti in continuare ca apartin comunitatii. Pe de alta parte, nu au curajul asumarii uneir relatii de cuplu si o familie, chiar si disfunctionala, le da iluzia ca fac ce trebuie. Sunt de exemplu femei inclinate spre suferinta, care neconstient aleg rolul de victima sau martir si astfel raman in relatie cu sotul pentru ca doar suferind simt ca apartin."
Una dintre cititoarele de pe forumul Feminis.ro raspundea la aceasta intrebarea referitoate la posibilele traume pe care copiii acestor familii le pot suferi spunand ca pentru copiii sai, acum mari, compromisul pe care ea si sotul sau l-au facut pentru a-si creste copiii nu a fost simtit niciodata. Ea adauga chiar faptul ca pentru copiii sai "noi suntem familia ideala".
Eu am intalnit oameni adulti care spun, vorbind despre parintii lor, "mi-am dorit toata copilaria sa se desparta". Majoritatea acestor persoane au trecut, sau cel putin asa pare, peste toate lucrurile negative pe care le-au trait si au ajuns, departe de dorinta cea mare din copilarie, sa se detaseze fortat de parinti, incercand astfel sa se protejeze de viitoare posibile traume.
Ceea ce este, cred eu, important, este sa realizam ca fiecare lucru pe care il decidem, fie acela de a ramane intr-o relatie care nu mai merge pentru ca cei mici sa aiba "si mama si tata", fie acela de a ne asuma singuri intreaga responsabilitate pentru copii, ii afecteaza pe acestia.
Ce invata copilul tau de la tine daca tu ai o relatie de compromis?
Am fost curioasa sa aflu daca un copil, fie el baiat sau fata, are ceva de castigat vazandu-si parintii implicati intr-o relatie de compromis si cum le-ar putea fi afectata dezvoltarea emotionala.
Psihoterapeutul de la PsihoCenter ne explica: "Desigur, copilul nu are nici un avantaj atunci cand intre parinti este o tensiune de lunga durata. Cei mai multi adulti care ajung in cabinet sunt copii ai caror parinti au fost mereu in conflict sau nu si-au exprimat niciodata afectiunea unul fata de altul."
Anda Pacurar ne spune care ar putea fi cel mai mare dezavantaj pentru dezvoltarea copiilor care au avut parte de astfel de relatii de familie. "Dezavantaje exista in ideea in care copilul ii poate lua drept model de relationare si va crede ca asa trebuie sa fie o relatie de cuplu. Sau daca se revolta impotriva lor decide sa "le dea o palma" prin casatoria pe care o face, o casatorie ce se dovedeste repede a fi nepotrivita."
Parerea mea personala este ca acesti copii descopera mult prea devreme cat de urata si de incordata poate deveni o relatie atunci cand dispare iubirea. Si daca imi doresc ceva pentru viitorii mei copii este sa creada in iubire si sa nu fie dezamagiti de la o varsta frageda - din experientele mele si nu din experientele lor.
Noua familie, familia monoparentala
Familia si felul in care ar "trebui" sa arate ea se redefinesc in ultimii ani. Nu am renuntat la ideea traditionala de familie formata din doi parinti, dar sunt tot mai numeroase cazurile familiilor monoparentale.
Specialistul PsihoCenter ne spune cateva caracteristici ale acestei familii, evidentiind si lucrurile negative care se pot petrece in sanul unei astfel de familii si care ii pot afecta pe copii.
"Familie monoparentala inseamna, in majoritatea cazurilor, familia formata din mama si copil sau copii. Cand se intampla asa si mama detine controlul si responsabilitatea relatiei exista riscul ca ea sa-si asume si rolul masculin. Multi din cei care au fost crescuti de mame nu au simtit o afectiune tipica celei oferite de femei. Au primit tot ce a avut nevoie, mai putin afectiunea. Sau, in extrema cealalta, au dezvoltat relatie de dependenta afectiva si o inabilitate de a face fata provocarilor vietii.
Se creeaza adesea o relatie foarte puternica ce se poate transforma intr-o lupta de putere. Din acest motiv e important ca in viata copilului sa existe si alte persoane semnificative, modele de barbati, de femei, chiar daca nu sunt modele ideale. Copilul nu trebuie crescut intr-o lume ideala pentru ca nu va reusi sa inteleaga mai tarziu de ce oamenii "se schimba" atat de tare."
Unde e tatal in familia monoparentala?
Anda Pacurar: "In zilele noastre tatii sunt mult mai implicati in viata copiilor. Chiar daca se despart de sotii, pastreaza o relatie cu copilul si acest lucru e important. Este insa vital ca relatia intre parinti sa fie finalizata, adica nici unul sa nu incerce sa ramana agatat de partener prin intermediul copilului. Un copil care va fi in permanenta intrebat de celalalt parinte, va fi criticat sau influentat va deveni vulnerabil emotional, descurajat si pasiv sau agresiv."
Familie aflata in conflict: toti membrii sunt victime sigure
Chiar daca persoanele cele mai afectate par a fi copiii intr-o relatie aflata in conflict, afectati - firesc - sunt si parintii. Iata ce spune specialistul Anda Pacurar, psihoterapeut la PsihoCenter.
"Toti membrii familiei traiesc intr-o atmosfera de razboi rece sau razboi deschis. Pe termen lung echilibrul emotional si sanatatea psihica in ansamblu sunt afectate. O astfel de situatie poate duce la afectarea personalitatii si la dezvoltarea unor mecanisme de aparare de genul: agresivitate, iritabilitate, evitare, retragere, depresie, anxietate etc".
Niciuna dintre variante nu este cea mai fericita. Dar familiile care stau impreuna "pentru copii" si care se afla mereu in conflict si familiile monoparentale sunt - pe langa familia traditionala - cele care ne invata rolurile pe care si noi le vom avea, mai tarziu.
Va invit sa ne spuneti gandurile si parerile voastre pe marginea acestui subiect!
Stii cum sa impui limite in relatii?
