Teama de reusita

Da, de obicei ne temem de un esec, nu ca am putea reusi. Dar exista si cazuri in care oamenilor le este teama de faptul ca ar putea reusi ce si-au propus. Cum se manifesta acest lucru? Isi propun un tel, se apuca sa investeasca timp si energie pentru a-l atinge, dar inainte de a ajunge la liman, fac ceva si dau totul peste cap. Dupa care o iau de la capat, cu o consecventa care ii uimeste chiar si pe ei.

Nu ne dam foarte bine seama cat de important este in viata sa fim sustinuti de parinti, de oamenii apropiati. Si nici ei nu realizeaza acest lucru. Exista multi copii care cresc fara nici un sprijin verbal din partea parintilor lor. Si atunci fac fata incercarilor vietii asa cum pot ei. Teste, examene, diferite probe, interviuri etc. Pe unele le trec, pe altele, cele mai multe dintre ele, le dau de mai multe ori pana sa le ia.

Desigur, nu e greu sa deschizi gura si sa spui: “Bravo, Gigele! Te-ai descurcat de minune la scoala!”, sau: "Ai facut treaba buna! Tine-o tot asa si pe mai departe!". Sau astfel de incurajari verbale, care il fac pe copil sa capete si mai multa incredere in el insusi, si mai mult elan pe mai departe. De ce se "feresc" parintii de astfel de incurajari?!? Poate pentru ca nici ei nu au avut parte de ele si atunci nu stiu cum sa procedeze, de ce sa o faca si la ce ar putea folosi. Ei s-au descurcat cum au putut; acum e randul copiilor lor sa faca la fel.

Teama asta de reusita mai provine si din subminarea increderii in propria persoana. Cine poate face acest lucru?! De obicei, cineva in care ai foarte multa incredere; de la care te astepti de fapt sa te sustina, sa iti fie alaturi cu toata fiinta. Cand cineva caruia ii acorzi incredere maxima iti da mereu in cap cu cuvinte de genul: "Nu vezi ca nu esti in stare de nimic!?", sau: "Eram sigur/a ca nu vei face fata!", "Nici nu ma asteptam de la tine sa reusesti!", atunci nici tu nu mai ai nici un fel de asteptari si nu te mai gandesti la o viitoare reusita. Te gandesti ca daca el, parintele tau, persoana cea mai apropiata si mai iubita nu crede in tine, tu ce rost ai avea sa o faci.

In sinea ta, ai vrea sa reusesti, ai vrea sa iei testul, sa iesi primul la intrecerea sportiva, dar cum nu prea ai avut un precedent, nici macar nu stii cum e, ce o sa simti. Si atunci, apare aceasta temere: cum sa reusesc tocmai eu?!? Cand ei iti tot spun ca nu esti in stare, ca nu esti capabil, nimeni nu crede in tine si capacitatile tale, de ce i-ai dezamagi, nu?!? De ce ai face exceptie de la o regula care poate s-a format dintr-o nefericita experienta? Sau din neincrederea celorlalti, care a fost proiectata asupra ta?

Sunt multi oameni care isi propun diferite scopuri in viata: sa faca o facultate, sa ajunga departe, sa infaptuiasca ceva mai mult sau mai putin iesit din comun. Se apuca, constiinciosi, cauta toate informatiile necesare atingerii scopului lor, se implica, fac aproapte totul pentru a ajunge acolo. Cu cat drumul pana acolo e mai lung si mai anevoios, cu atat mai bine. Asta inseamna ca nu va fi nevoie sa ajunga prea repede acolo. Iar telul in sine se poate prelungi, distanta in timp se poate extinde, indeparta, astfel incat sa creeze acest buffer, aceasta perioada in care, de fapt, nu fac nimic. Tocmai pentru ca daca ar ajunge acolo, daca si-ar atinge scopul, nu ar sti ce sa faca mai departe.

Daca stam sa ne gandim bine, viata insasi e un astfel de tel. Si, de multe ori, oamenii se pierd in mici detalii, isi propun tinte pe care le pot atinge sau nu, se irosesc visand sau pierzandu-se in detalii insignifiante, fara a face nimic concret pentru ei. Iar in cele din urma, ajung totusi la capatul ei.

Infierent cum ti-ai inceput viata, daca i-ai simtit sau nu aproape pe cei care te-au crescut, daca te-au sustinut in vreun fel, in cele din urma, totul depinde de tine. Hotararile importante din viata ta, tu le iei si iti asumi rezultatul lor. Nu are rost sa dai vina pe ce n-ai avut parte, pe ceilalti, pe trecut. Exista un singur mod de a afla ce simt invingatorii: ai curajul sa duci la bun sfarsit ce ti-ai propus. Scopuri mici sau mari, importante sau nu, bucura-te de fiecare succes, de fiecare moment in care iti poti spune singura: Am reusit!