Girls On The City este oferit de Feminis.ro

Two broken hearts

Miercuri, 16 Iunie 2010 10:00 | 99 afisari 3 comentarii

De a mea stiam, ca tocmai incerc sa mi-o vindec. Si poate nici nu e atat de broken, cum am crezut eu. Ca vad ca nici n-am murit si nici nu ma mai doare atat de tare. Dar atunci, la inceput, dupa ce am luat hotararea sa o termin cu el, asa o simteam, facuta farame. Ce ne face sa simtim atata durere de fapt? Ce am avut si ce am pierdut cu adevarat?

Atunci, cand esti in durere ca sa zic asa, nu te mai poti gandi la nimic. Stii ca te doare si atat. Ii dai cu lacrimi, incerci sa o dregi cu amaraciune si regrete, dupa care incepe sa se vindece, sa treaca. Dar ia mult timp pana se vindeca de tot. Inima, nu aia din piept, ci aia din mintea noastra, pe care o tinem pentru dragoste, se poate rupe in bucati, in faramite, dar are si calitatea de a se repara, de a-si reveni la forma initiala. Nu stiu sa zic de cate ori se poate sa ii faci asta, sa o tot rupi si sa o lipesti la loc, dar se pare ca tine bine la tavaleala si suporta cu stoicism toate cele.

Iar cand te doare pe tine, nu mai poti sa te gandesti la nimic altceva. Si, ce e mai rau, la nimeni altcineva. Cred ca trebuie sa dai de altcineva in foarte mare suferinta pentru a fi in stare sa ti-o uiti pe a ta. Parca zicea cineva... sa nu uitam pe cei mai tristi ca noi. Si, din nefericire, intotdeauna se intampla sa existe si aceia.

Prima data in viata cand esti ranita din dragoste, zici ca s-a terminat pamantul, ca nu o sa mai poti iubi niciodata pe altcineva. Copilarii! Numai ca atunci nu stii si suferi anii tineretii. Dar dupa ce ti se intampla de mai multe ori, incepi sa intelegi altfel viata si dragostea. E drept ca nu e o idee prea buna sa faci o obisnuinta din asta, din a tot suferi dupa altcineva. Doar daca esti masochista si, intr-un fel pervers, toata suferinta asta iti provoaca si placere.

Numai ca, din pacate, nu prea exista reguli care sa te invete cum sa stai departe de suferinta; cum sa nu suferi din dragoste. Sunt si unele femei care reusesc sa nu puna nimic la inima. Sau, cine stie, poate nu arata ca le doare. Ca arati sau nu, ca iti spui durerea sau nu, de dus tot o duci. Pana trece. Pana trece de tot si o uiti.

Recunosc ca, in toata durerea mea, m-am gandit destul de putin la ce simtea el, la inima lui facuta bucati. Daca o fi fost asa. Nu am eu o parere prea buna despre mine, dar nici nu cred ca relatia cu mine a trecut asa, ca si cum n-a fost nimic. Ca nu a simtit nimic pentru mine atunci sau dupa. Poate o fi suferit si el, poate nu. Acum nici nu cred ca mai conteaza sa aflu asta. Oricum, suferinta altuia, peste suferinta ta, nu ajuta la nimic. Sa stii ca si pe celalalt il doare, mai mult sau mai putin decat pe tine... Si ce il doare de fapt mai tare? Ca te-a facut sa suferi? Sau ca a procedat incorect? (ca sa nu zic ca un nemernic)

Cele mai periculoase mi se par relatiile care se intemeiaza pe baza unor inimi frante. Un el care a suferit dupa o ea, cu o alta ea care a suferit dupa un alt el. Relatiile astea nu au cum sa reziste. Cei doi sunt ca doua carje, unul pentru celalalt, pana se vindeca si pot merge singuri, pe propriile lor picioare. Sigur ca e mai bine sa nu fii singura cand te doare, dar nu are rost, zic eu, sa te amagesti intr-o dragoste incerta. O inima franta, doua inimi frante...

Taguri: relatie, cuplu, dragoste

Trimite prin: Yahoo! Messenger sau Email

Comentarii de la cititori

Comentariu de la Mihaela din 21 iunie 2010

Nu sunt de acord cu intratul intr-o alta relatie atata timp cat nu te simti in stare sa oferi nimic, nu e drept fatza de celalalt si nici nu duce nicaieri. Trebuie sa cauti fericirea atunci cand esti pregatita sa o primesti cu inima deschisa.

Comentariu de la diiaannaa din 26 iunie 2010

am tinut foarte mult la un baiat cand aveam vreo 21 de ani, am fost impreuna 4 luni , nu pot sa spun ca il iubeam , dar atunci cand am rupt relatia am simtit ca mi s au taiat picioarele, era o relatie care imi facea rau, prea multe minciuni, ma injosea, la o luna dupa ce ne am despartit am inceput sa l sun in fiecare saptamana , insa el nu ma cauta, cand am zis k m am vindecat de aceasta boala, pentru k era boala, i am propus sa ne intalnim, am vorbit k doi prieteni care se cunosc de o viata si mi a propus sa reluam relatia, insa Cel de Sus nu a vrut asta si ma ajutat sa l uit, ne ma intalnit dupa un an si am avut impresia ca inca ma mai priveste ca pe o femeie si regreta ca ne am despartit. mi a trebuit un an de zile ca sa mi dau seama ca ma iubit si a suferit foarte mult dupa mine, acum ma evita , eu nu mai am nimic cu el deoarece stiu ca exista ceva mult mai bun pentru mine

Comentariu de la gavriloiadina din 27 iunie 2010

Daca procedezi asa si cauti doar o manta de vreme rea si vrei doar sa il uiti pe celalalt prin o alta relatie...nu vei ajunge decat sa ranesti pe altcineva si dai din rau in mai rau.

Comenteaza si tu!