Un studiu realizat de cercetători de la Keck Medicine - University of Southern California (USC) şi publicat joi, în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, arată că şi episoadele rare de consum excesiv de alcool cresc semnificativ riscul de leziuni hepatice.
Cercetarea s-a concentrat pe persoanele cu boală hepatică steatozică asociată disfuncţiei metabolice (MASLD), cea mai frecventă afecţiune hepatică din Statele Unite, care afectează aproximativ unul din trei adulţi.
MASLD este asociată cu excesul ponderal, obezitatea şi tulburările metabolice, precum diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia. Deşi nu este clasificată ca o boală legată de consumul de alcool, cercetătorii au analizat dacă alcoolul poate influenţa evoluţia acestei afecţiuni.
Consumul episodic excesiv a fost definit ca ingerarea a cel puţin patru băuturi alcoolice într-o zi pentru femei şi cel puţin cinci pentru bărbaţi, cel puţin o dată pe lună.
Rezultatele au arătat că persoanele care consumă cantităţi mari de alcool într-o singură zi, chiar şi ocazional, au un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta fibroză hepatică avansată, comparativ cu cele care distribuie aceeaşi cantitate totală de alcool în timp.
Fibroza hepatică reprezintă acumularea de ţesut cicatricial în ficat. Analiza a evidenţiat şi o relaţie directă între cantitatea de alcool consumată într-o singură ocazie şi severitatea afectării hepatice: cu cât consumul este mai mare într-un interval scurt, cu atât creşte gradul de fibroză.
Pentru a evalua impactul tiparelor de consum de alcool, cercetătorii au analizat datele a peste 8.000 de adulţi incluşi în National Health and Nutrition Examination Survey, colectate între 2017 şi 2023. Participanţii au fost comparaţi în funcţie de vârstă, sex şi consumul mediu săptămânal de alcool, pentru a diferenţia efectul tiparului de consum de cel al cantităţii totale.
Rezultatele au arătat că peste jumătate dintre adulţii incluşi în studiu au raportat episoade de consum excesiv, iar aproape 16% dintre cei cu MASLD se încadrau în această categorie. Tinerii şi bărbaţii au raportat mai frecvent acest tip de consum.
Autorii studiului subliniază că, în mod tradiţional, evaluarea riscului hepatic s-a bazat mai ales pe cantitatea totală de alcool consumată, nu pe modul de consum.
Noile date sugerează că acest aspect trebuie reconsiderat, deoarece episoadele ocazionale de consum excesiv pot avea un impact major, chiar şi la persoanele care, în restul timpului, consumă moderat alcool.
Potrivit coordonatorului studiului, dr. Brian P. Lee, hepatolog şi specialist în transplant hepatic la Keck Medicine, consumul unei cantităţi mari de alcool într-un interval scurt poate depăşi capacitatea ficatului de a procesa alcoolul şi poate declanşa inflamaţie, favorizând, în timp, apariţia fibrozei. Persoanele cu MASLD pot fi mai vulnerabile la aceste efecte.
Datele arată, de asemenea, că boala hepatică asociată consumului de alcool s-a dublat în ultimele două decenii, pe fondul creşterii consumului de alcool şi al prevalenţei factorilor de risc precum obezitatea şi diabetul.
Deşi studiul s-a concentrat pe pacienţii cu MASLD, autorii consideră că rezultatele pot fi relevante şi pentru populaţia generală. Frecvenţa ridicată a episoadelor de consum excesiv indică necesitatea unei mai bune informări şi a unor strategii de prevenţie mai eficiente în ceea ce priveşte bolile hepatice, subliniază autorii acestui studiu.
