Esenta yoga: Cei 8 pasi de baza

Mai exact, yoga este despre descoperirea echilibrului sufletesc pentru a trai in pace si armonie. Conceptul trairii unei vieti frumoase si corecte exista in India de mii de ani iar notiunile de baza ale yoga au fost scrise pentru prima data de Pantajali in “Yoga Sutra”, in jurul anului 200 i.Hr. Acest text sacru descrie un plan ce trebuie realizat in 8 pasi care nu ajuta sa ne gasim pacea interioara.

Pantajali ne invata ca yoga este un proces gradual, iar cei 8 pasi expusi de el trebuie sa fie facuti pe rand, in ordinea corespunzatoare, nu la intamplare. Fiecare pas il completeaza pe cel de dinaintea sa, conectandu-te totodata cu divinitatea. Iata care sunt cei 8 pasi:

I. Yama: Moralitatea

II. Niyama: Etica

III. Asana: Exercitiile

IV. Pranayama: Tehnicile de respiratie

V. Pratyhara: Retragerea simturilor

VI. Dharana: Concentrarea mentala

VII. Dhyana: Meditatia

VIII. Samadhi: Comuniunea cu divinitatea

Primele doua etape constau in fundamentele etice denumite yama si niyama. Acestea pot fi privite si ca norme morale, fiind sugestii care sa ne ajute sa ne intelegem cu oamenii din jur, fara a ajunge la conflicte. Yama face referire la atitudinea pe care noi trebuie sa o avem in ceea ce priveste oamenii si lucrurile din jurul nostru, in timp ce niyama face referire la modul in care ne vedem si ne comportam fata de noi insine.

Yama este impartita in cinci “caracteristici intelepte”, care ne invata sa fim generosi, onesti, sa traim in pace si sa aratam compasiune.

I. Yama - Moralitatea

1. Ahimsa - Compasiune pentru toate vietatile

Acest termen inseamna sa nu facem rau ori sa aratam cruzime fata de vreo persoana sau alta vietate. Mai mult decat atat, ahimsa nu inseamna numai lipsa violentei, ci si blandetea, empatia si compasiunea pe care trebuie sa o aratam altor oameni.

2. Satya - Obligatia de a spune adevarul

Cu toate ca satya inseamna sa spui adevarul, aceasta sintagma nu trebuie inteleasa gresit. Sa spui intotdeauna adevarul, insa numai atunci cand este cazul, niciodata fara motiv sau pentru a rani pe cineva inutil. Daca adevarul are consecinte grave pentru cei din jur, mai bine abtine-te. Satya nu trebuie niciodata sa intre in conflict cu ahimsa. Acest concept este mai degraba bazat pe intelegerea faptului ca o comunicare sincera sta la baza unei relatii sanatoase, a unei comunitati sau chiar a unui guvern. Trebuie sa intelegi ca exagerarile, minciuna si adevarurile spuse pe jumatate ii ranesc pe cei din jur.

3. Asteya - Sa nu furi

Steya inseamna “a fura”; asteya, pe de alta parte, inseamna sa nu iei nimic ce nu iti apartine. Asta inseamna si sa nu profiti de oamenii care iti acorda increderea pentru a avea avantaje de orice fel. Mai mult decat atat, sa nu furi inseamna si sa inapoiezi la timp un obiect pe care l-ai imprumutat.

Practic, asteya inseamna sa nu iei nimic ce nu iti apartine si nu ti-a fost dat. Iar aici putem vorbi si despre timpul sau atentia pe care le poti “fura” de la cineva care nu ti le ofera.

4. Brahmacharya - Autocontrolul

Brahmacharya este folosit de regula pentru a denumi abstinenta sexuala, sugerand ca la baza relatiilor noastre ar trebui sa fie adevarul suprem si intelegerea. Brahmacharya nu implica neaparat celibatul ci, mai degraba, un comportament responsabil, care sa nu ne impiedice sa ne indeplinim scopul. Brahmacharya inseamna moderatie si autocontrol al mintii, al vorbirii, al emotiilor.

5.  Aparigraha - Neutralizarea dorintei de a avea bunuri materiale

Aparigraha ne indeamna sa luam si sa folosim numai ce ne este necesar si sa nu fim lacomi. Trebuie sa luam numai ce am castigat si ce meritam iar daca luam mai mult inseamna ca exploatam. De asemenea, practica implica si renuntarea la lucruri de care nu mai avem nevoie.

Potrivit Yoga Sutra, atunci cand aceste 5 etape sunt parcurse si devin parte din viata cuiva, persoana respectiva devine pura si contribuie la bunastarea societatii. Se considera ca practicantii yama sunt cei mai virtuosi.

SEVA (Sistemul Educational pentru o Viata Armonioasa) organizeaza o noua serie de cursuri de yoga incepand cu luna septembrie. Pentru mai multe informatii, trimite un mail la [email protected].

Citeste mai multe pe pagina a doua a articolului.

II. Niyama

Niyama inseamna reguli si, ca in cazul yama, exista 5 caracteristici care ar trebui sa ne apartina daca practicam yoga.

1. Sauca - Puritate

Prima regula niyama este sauca, care insemana puritate si curatire. Sauca face referire si la puritatea interioara, dar si la cea exterioara. Puritatea exterioara face referire la igiena personala, in timp ce puritatea interioara face referire la sanatatea si buna functionare a organismului, precum si la gandurile curate. Executarea asanelor ori a pranayama sunt esentiale pentru atingerea sauca interioara.Asanele ne tonifica intregul corp si indeparteaza toxinele, in timp ce pranamaya ne curata plamanii, oxigeneaza sangele si purifica sistemul nervos.Mai important decat curatirea fizica este cea a mintii, care consta in indepartarea emotiilor precum ura, pasiune, manie, lacomie si mandrie.

2. Santosa - Multumire

Santosa presupune modestie si starea de multumire in ceea ce priveste ceea ce avem. Daca vrei sa fii in armonie cu tine insati, trebuie sa accepti ce ti se intampla, cu bune si cu rele intrucat totul se intampla cu un scop. Mai bine sa fii fericit cu ceea ce ai, decat nefericit cu ceea ce nu ai.

3. Tapas - Folosirea disciplinata a energiei  

Tapas face referire la mentinerea trupului tonifiat si curatat. Mai mult decat atat, presupune atentie sporita la postura corpului, la obiceiurile alimentare si la modul in care respiram.

4. Svadhyaya -Introspectia

Presupune o auto-examinere a sinelui precum si renuntarea la obiceiurile distructive.

5. Isvarapranidhana - Spiritualitate

Aceasta caracteristica se poate traduce astfel: fa totul in numele lui Dumnezeu! Aceasta practica presupune recunoasterea unei forte divine, atotputernica si care ne ghideaza pasii.

III. Asane (Exercitii fizice)

Termenul de asana este cel mai cunoscut atunci cand vine vorba despre yoga. Practicarea exercitiilor specifice yoga are o multime de beneficii pentru sanatatea ta, sporindu-ti totodata flexibilitatea, echilibrul si forta. In sanscrita, asana inseamna “a sta” si este folosita pentru a calma mintea si pentru a o conecta cu trupul si spiritul. Posturile acestea ofera practicantului posibilitatea de a-si controla emotiile, concentrarea si credinta.

Asanele ne ajuta sa ne exploram si sa ne intarim la nivel mental, creind un echilibru intre partea materiala si experienta spirituala. Practicand asanele, te pregatesti pentru meditatie propriu-zisa. Pantajali sugereaza ca asanele si pranayama practicate impreuna aduc bunastarea in ceea ce priveste starea de sanatate.

IV. Pranayama (Tehnicile de respiratie)

Aceasta etapa presupune controlul respiratiei si astfel, al energiilor.

Pranayama are un rol foarte important in yoga, mergand mana in mana cu asanele. In “Yoga Sutra” aceasta este considerata cea mai eficienta metoda de purificare, dar si de autodisciplina. Practica aceasta produce efectiv senzatia de caldura, activand “focul purificator” interior. Caldura aceasta face parte din procesul de purificare asa ca nu te ingrijora! Dupa experimentarea acestei calduri, canalele energetice se vor debloca si sistemul imunitar ti se va insanatosi. De asemenea, vei fi mai calma si mai relaxata si nu vei mai avea probleme de concentrare.

Citeste mai multe pe pagina a treia a articolului.

V. Pratyahara (Retragerea simturilor)

Pratyahara este suvantul sanscrit care inseamna “retragere", presupunand retragerea simturilor si interiorizarea constiintei. Nu este vorba despre o blocare a simturilor ci, mai degraba, despre o intoarcere a acestora la sursa. In momentul in care fortele vitale se intorc la sursa, practicantul se poate concentra fara sa fie distras de ceea ce se intampla in jurul lui.

Pratyahara vine odata cu meditatia, atunci cand suntem absorbiti de obiectul meditatiei. Atunci cand mintea este concentrata asupra unui lucru, simturile noastre urmeaza gandurile, nu invers. Si pentru ca nu functioneaza ca de obiecei, acestea devin foarte ascutite. De regula, simturile noastre ajung sa devina stapanii nostri, nu cei care ne servesc. Astfel, simturile ajung sa ne faca sa ne dorim diverse lucruri. In pratyahara lucrurile stau cu totul altfel: daca trebuie sa mancam, mancam, insa nu pentru ca ne este pofta de un anumit preparat, ci pentru ca trebuie si atat.

Lipsa echilibrului emotional este o consecinta a faptelor noastre. O persoana influentata de evenimentele din jurul ei nu va reusi niciodata sa dobandeasca pacea interioara. Asta pentru ca persoana respectiva isi va consuma energia fizica si mentala incercand sa isi suprime gandurile si sentimentele nedorite, provocandu-si un dezechilibru energetic ce duce la boala.

Pantajali sustine ca acest tip de situatie se afla la baza nefericirii umane. Cand oamenii incep sa practice yoga, incercand sa isi gaseasca pacea interioara, constata ca aceasta pace a fost intotdeauna la indemana lor.

VI. Dharana (Concentrarea mentala)

Dharana inseamna “concentrarea mentala neclintita”, iar ideea de baza este sa iti mentii atentia si concentrarea intr-o directie anume. Se spune ca atunci cand corpul este temperat de asane, mintea a fost cultivata de focul pranayama si simturile au fost controlate prin pratyhara, practicantul atinge al saselea stagiu - dharana. Atunci, el este concentrat asupra unui singur lucru. Dharana creeaza conditiile necesare mintii pentru a se concentra intr-o singura directie si a nu ii fi distrasa atentia.

Obiectivul dharana este acela de a ne ajuta sa ne concentram atentia asupra unei entitati. Concentrarea mentala este, de fapt, capacitatea de a ne concentra vointa asupra unui obiect care ne atrage sau nu atentia. Toate energiile nostre trebuie sa se indrepte catre obiectul respectiv fara a lasa vreo tensiune sau vreun gand din exterior sa apara.

VII. Dhyana (Meditatia)

Dhyana inseamna meditatie religioasa profunda si presupune concentrarea asupra unui subiect cu intentia de a afla adevarul despre acesta.

In timpul practicii acesteia, nu exista ganduri care provin de la simturi, cel care mediteaza experimentand curgerea unui val de constiinta divina. De aceea, dhyana este calea catre divinitate, conducandu-ne totodata si catre cunoasterea sinelui, catre pace si fericire.

VIII. Samadhi (Comuniunea cu divinitatea)

Stadiul final al practicii yoga este samadhi iar, in traducere, acest cuvant inseamna “a aduce impreuna”.

In stadiul acesta, simturile si corpul se relaxeaza, sunt adormite, in timp ce ratiunea este mai treaza ca niciodata. Samadhi reprezinta fuziunea dintre sinele practicantului, obiectul pe care se concentreaza si cunoasterea in sine.

Starea samadhi este extrem de greu de atins, de aceea "Yoga Sutra" sugereaza sa practicam asanele si pranayama pentru a ne pregati pentru dharana astfel incat nimic sa nu ne influenteze activitatea mentala si sa ne elibereze mintea si trupul pentru ce urmeaza. Odata cu dharana a fost atinsa, dhyana si samadhi vor veni de la sine.

Acesti 8 pasi pe care yoga ne indeamna sa ii urmarim ne aduc bunastarea fizica, emotionala si spirituala de care avem nevoie. Yoga nu schimba indivizii, ci le permite sa beneficieze de starea lor naturala.

Citeste si:

Invitatie curs hatha-yoga

Beneficiile yoga pe termen scurt, mediu si lung

Detoxifiere la tine acasa: 4 pasi simpli catre o viata sanatoasa

sursa: www.expressionsofspirit.com