Iata ce ascultam recent. Un studiu care ne spunea ca romanii nu mai cumpara brad, nu mai taie porc, nu mai iau cadouri, nu il mai primesc pe Mos Craciun, nu au petrecere de Craciun etc. E criza, deci taiem si Craciunul printe altele.
Desi nu ma indoiesc de efectele crizei, ma indignam de consecintele lor duse la extrem.
Si imi veneau in minte momente diferite din generatii diferite. Oare in cei 20 de ani din timpul epocii ceausiste parintii nostri au renuntat la Craciun? Oare bunicii nostri ce au trecut prin razboi au renuntat la Craciun? Cum l-au pastrat ei in vremuri grele in care nu erau de nici unele?
Generatia noastra a hotarat sa renunte. Nu mai putem transmite copiilor nostri aceasta mostenire pretioasa pentru ca i s-au terminat resursele. Bugetul alocat nu mai exista. Anul acesta suntem prizonierii crizei si nu e voie sa ne bucuram. Caci suntem ca intr-un doliu in care deplangem ce am pierdut si uitam sa pretuim ce avem.
Ce nu avem: un brad fastuos din import, un meniu cu delicatese, cadouri de ultima generatie, sejur in tarile calde si tot ce mai spunea acel studiu
Ce avem: o familie in care sa fim impreuna, mirosul unei crengute de brad, gustul sarmalutelor facute in casa, parfumul cozonacului bunicii, bucuria din ochii celor mici care gasesc un dar asezat cu dragoste la geam
Va las pe voi sa socotiti incotro inclina balanta si va pot spune doar ca toate acestea pornesc din noi insine, ele nu se cumpara pentru ca sunt trairi, emotii. Indiferent unde am fi, cat am avea, ce am primi ele sunt cu noi si le putem arata si celorlalti.
Bucuria este un dar pe care il putem face oricand. Impreuna putem crea mici daruri pentru ceilalti, ii putem surprinde prin gestul nostrum, le putem darui dragostea si placerea noastra.
Mos Craciun exista si a existat dintotdeauna. Poate ca pe timp de criza sacul lui este gol de jucarii, dar este plin de incredere, veselie, dragoste, speranta.
Oare noi putem vedea toate acestea? Oare stim sa le consumam si pe ele asa cum le consumam pe celelalte?
Le putem arata si copiilor nostri? Caci eu cred ca este criza intr-adevar. Un moment dramatic in care nu ne mai regasim si nu ne mai recunoastem decat prin ceea ce detinem si nu prin ceea ce este in noi insine.
Afara ninge linistit
Nu stiu sa raspund
