"As vrea sa te invat si eu pe tine ceva..."

"....caci tu m-ai invatat multe pe mine." Iata cuvintele unei fetite la inceputul obisnuitei sedinte saptamanale de terapie pe care o desfasuram impreuna deja de mult timp.

"Am sa te invat sa faci un catel din hartie. Fii atenta la mine, iti explic si apoi faci si tu dupa mine. [...] Excelent ti-a iesit, nu seamana cu al meu, dar este foarte frumos... "

Plecand de la aceste cuvinte ale fetitei, va propun sa ne intrebam impreuna daca putem invata ceva de la copii si de cate ori ii lasam pe copii sa ne invete si ei ceea ce stiu ? Rolul unui parinte este intotdeauna acela de a invata copilul tot ceea ce trebuie sa stie pentru a putea creste si pentru a putea avea grija de el. Rolul unui profesor este de a invata copilul tot ceea ce trebuie sa stie pentru a fi educat si pentru a putea face fata cerintelor sociale.

Dar putem invata ceva si de la copii? Ii putem intreba pe ei lucrurile pe care nu le stim sau nu le intelegem ? Copiii ne ofera uneori raspunsuri surprinzatoare si dovedesc o capacitate extraordinara de a ne ajuta sa-i intelegem.

Munca mea cu ei reprezinta o relatie reciproca de intelegere si invatare. In egala masura invat de la ei. Invat cum privesc ei lumea. Cum inteleg ei adultii. Ce inseamna pentru ei sa fii mic. Sau sa fii mare. Cum e sa fii trist. Sau vesel. Sau neputincios sau furios. Cum e sa-ti fie teama sau cum e sa fii curajos. Nu este deloc usoara viata unui copil. Asa cum adultii se lupta cu grijile de zi de zi, cu problemele, deciziile, tensiunile, conflictele, si copiii se lupta cu monstrii, fantomele, dragonii, vrajitoarele care nu sunt altceva decat o prelungire a lumii reale ce se infiltreaza in lumea lor si incearca sa-si gaseasca un loc si un sens.

Copiii pot simti, pot gandi, pot vorbi. Atunci cand sunt lasati. Cand le interzicem, asteapta doar de la noi sa simtim pentru ei, sa gandim pentru ei, sa vorbim pentru ei. Ceea ce poate ne confera siguranta. Dar ei nu pot ramane mereu in umbra noastra, preluand ceea ce spunem noi. Cum putem afla ceea ce simt ei, ce gandesc ei ? Oferindu-le ocazia sa ne vorbeasca despre asta, ascultandu-i si lasandu-i sa existe prin propriul lor fel de a fi. Si lasandu-i sa ne invete si cate ceva din ceea ce ei au aflat.