NU!

- De ce nu?
- NU! Pur si simplu nu.
- Dar ce te-a apucat? Ca tu erai gata oricand sa ajuti pe toata lumea.
- Nu. Pentru ca el nu are nevoie de ajutor. Am mai incercat sa il ajut, si mi-am pierdut timpul si energia degeaba.
- Cum asa?
- Pai nu a facut nimic din ce l-am indrumat. M-a ascultat, a zis da da, dupa care a reluat totul de la capat si ii e tot asa. Deci, nu imi mai pierd vremea cu el. El nu vrea sa se schimbe sau sa faca ceva sa ii fie mai bine. Vrea doar sa il asculte cineva cum se plange si cum isi plange de mila.

Si cand te gandesti ca asta e o discutie intre barbati, cu si despre barbati. De obicei, femeile sunt cele care procedeaza in felul acesta. Adica, cauta pe cineva caruia sa se planga de problemele pe care le au, dar nu vor sa le gaseasca neaparat si o rezolvare. Cel putin, nu acum. Iar acest acum poate fi prelungit la nesfarsit, pana nu se mai poate cu adevarat.

Iata ca atat femeile cat si barbatii trec prin astfel de etape in viata. Simt ca nu le este bine, ca nu sunt fericiti si multumiti, dar nu pot face nimic concret pentru a schimba ceva. Unii nu stiu, altii pur si simplu nu pot. Precum spuneam, nu inca.

Cel mai obositor e sa ai o astfel de prietena, care vede totul in gri sau negru, care se plange in premanenta si “stie” ea ca nu se poate face nimic; ca nimeni nu poate face nimic pentru ea. Da vina pe soarta, se considera ghinionista, isi spune ca asa e viata si ca asta e. In parte, are dreptate, nu putem fugi de propriul destin. E ca si cum am vrea sa ne lepadam de gene, de mostenirile de tot felul. Nu ai cum fugi de tine. Pentru ca, fara sa vrei, te tii dupa tine oriunde te-ai duce.

Dar ceva ceva totusi ai putea face. Sa intelegi mai in esenta ce se petrece cu tine; de ce esti atat de nefericita si nu poti vedea nicio solutie. Si daca nu poti face asta singura, exista persoane specializate care te-ar putea asista sau indruma.

Desigur, e mult mai simplu sa iti spui ca viata e un cerc vicios, din care poti sa scapi doar atunci cand pleci de tot. Dar asta ar fi ca o fuga de responsabilitate. Responsabilitatea ta, fata de tine, de a putea fi fericita. De a fi pur si simplu.

Alegerea e intotdeauna a ta; iti apartine. Poti alege sa iti fie greu, sa fii mai mereu nemultumita si nefericita, sau poti alege sa faci ceva pentru a schimba toate astea. Si n-are rost sa te ascunzi in spatele neputintei, al nestiintei, al fricii sau rusinii de a cere ajutor. Am vrea noi sa le putem pe toate, sa le stim pe toate, dar din pacate nu exista nicio persoana care sa se poata lauda cu asta. Probabil ca acesta este unul din motivele pentru care exista oameni specializati in diferite domenii. Fiecare stie sa faca ceva foarte bine. Si tu stii. Mai ramane doar sa faci un pas pentru a-ti fi bine.

E greu sa fii fericita tot timpul, in fiecare zi. Dar poti fi fericita cate putin, in fiecare zi. Iar pentru asta e suficient sa vrei sa constientizezi cine esti, ce iti doresti cu adevarat in viata, sa gasesti solutii problemelor cu care te confrunti. Poti sa te ambitionezi sa faci toate astea de una singura. Dar, daca vezi ca nu te descurci, ca nu faci fata, cere ajutor.