Alianta terapeutica

Legatura care se stabileste intre terapeut si client in cabinet, de la prima intalnire, la cererea clientului are, ca orice alt tip de relatie, niste repere, niste reguli si niste limite.

Clientul are nevoie sa stie din start toate acestea pentru a putea decide daca este pregatit, motivat si poate sa porneasca la “drum”. Fie ca terapia consta in 6 – 10 sedinte, sau se va intinde pe o perioada mai lunga, uneori chiar de ani intregi, regulile sunt in mare aceleasi. Durata sedintei (intre 45 de minute si 1 ora jumatate), frecventa sedintelor (de la 1 pana la 5 pe saptamana), costul si modalitatea de plata a sedintelor (difera in functie de terapeut si tipul de terapie), faptul ca sedintele la care clientul nu se prezinta se platesc (clientul “inchiriaza” practic timpul terapeutului care se afla in cabinet chiar daca pacientul se prezinta sau nu!), ca intreruperile de sedinte, oricare ar fi motivul, se anunta din timp (2-4 saptamani inainte, in functie de fiecare terapeut) etc.

Mare parte dintre clienti se prezinta in cabinet cu asteptari foarte mari de la terapeut. In mintea lor, acesta e un fel de magician, care are o manta si, eventual, o bagheta fermecata cu care il va face bine pe client, iar asta foarte repede. In realitate, munca cea dificila, efortul adevarat il face clientul. De ce? Pentru ca el are o problema (sau problemele) de rezolvat, si nu terapeutul. Asta nu inseamna totusi ca ceea ce face terapeutul e usor sau la indemana oricui.

Prin urmare, terapeutul nu este un magician, ci o persoana care are o pregatire si o specializare (diferite tipuri de psihoterapii), are o experienta si multa rabdare si intelegere pentru clientul “nevoias”.

E bine pentru client sa stie de la bun inceput ca nu are nevoie de acces la viata particulara a terapeutului. Multi clienti doresc sa treaca peste aceasta limita, sa se insinueze in viata terapeutului lor, sa afle cat mai multe detalii despre acesta, sa faca parte nu numai din viata de cabinet a terapeutului, ci si din cea particulara a acestuia. De ce nu ii este de folos clientului acest lucru?!? Deoarece clientul a venit in cabinet pentru a-si rezolva propriile lui probleme, nu pentru a socializa, a-si face noi cunostinte sau prieteni. Un client constient de problemele lui, de timpul, banii si efortul pe care le investeste pentru a si le rezolva, gaseste adesea ca timpul sedintei este insuficient, asa incat se concentreaza doar asupra lui, nu a terapeutului si vietii acestuia.

Acest lucru este valabil si in afara cabinetului. Relatia dintre client si terapeut este continuta si se limiteaza doar in cadrul cabinetului. Singura legatura din afara acestuia se poate face telefonic, atunci cand sunt de facut diferite anunturi (cancelari sau modificari de orar), sau daca terapeutul lipseste din oras si propune tinerea sedintei prin telefon. Toate celelalte modalitati de socializare intre cei doi sunt nu numai inutile, ci si daunatoare. Chiar si dupa incetarea terapiei, relatia dintre cei doi ramane tot de client – terapeut, si nu se va modifica in niciun fel. Calitatea de fost client este incompatibila cu cea de prieten.

Cum se incheie o cura psihoterapeutica? Exista mai multe modalitati. Unele se incheie brusc, la cererea clientului, datorita incapacitatii de onora in continuare constul sedintelor, relocarea clientului, motive de sanatate, lipsa de timp etc. Altele, la propunerea sau cererea terapeutului care, la randul lui, se poate muta din localitate, pleca la studii, sau din alte motive de ordin personal. Oricare ar fi motivele cererii sau propunerii incheierii curei terapeutice, aceastea se discuta impreuna, client-terapeut. Exista si situatii in care clientul considera ca si-a atins scopurile pentru care a venit in terapie si solicita incheierea acesteia. Sau cand terapeutul apreciaza ca a sosit momentul de a incheia terapia. Si in aceste cazuri, clientul si terapeutul stau de vorba si iau impreuna hotararea finalizarii terapiei.