Modul în care explici un lucru îţi influenţează radical deciziile

În cadrul unui studiu recent, cercetătorii au scos la iveală că persoanele care tind să se concentreze asupra "trăsăturilor inerente" şi ignoră contextul sunt mai tentaţi să presupună că tiparele pe care le observă în jurul lor sunt bune.

Echipa de cercetători a publicat rezultatele acestui studiu în jurnalul Psychological Science.

"Modul în care explicăm lumea din jurul nostru ne influenţează credinţa despre bine şi rău", a explicat Christina Tworek, absolvent al Universităţii din Illinois, care a condus acest studiu împreună cu profesorul de psihologie Andrei Cimpian.

"Oamenii au o tendinţă puternică de a crede că statu-quoul este bun, aşa că lucrurile care se află în afara normei sunt văzute într-o lumină negativă", a explicat Christina Tworek. "Am vrut să înţelegem cum se întâmplă acest lucru. Cum ajung oamenii de la ceea ce este la ceea ce ar trebui să fie?"

Într-o serie de cinci experimente, trei realizate cu ajutorul unor adulţi şi două cu ajutorul unor copii cu vârste între 4 şi 7 ani, cercetătorii au testat tendinţa participanţilor de a asocia ceea ce fac majoritatea oamenilor cu ceea ce "este bun" sau "ce ar trebui să facă".

Subiectul testelor implica activităţi obişnuite, cum ar fi consumul de pizza, de cafea, oferirea unor cadouri sau lungimea părului unui om.

Cercetătorii au manipulat explicaţiile date subiecţilor, determinându-i să se concentreze fie pe trăsături inerente, fie pe factori externi.

"Am testat dacă tendinţa aceasta de a folosi statu-quoul ca ghid moral este legată de tendinţa de a explica lucrurile în baza unor carateristici inerente", a spus Tworek.

"Am constatat că adulţii şi copii care au fost tentaţi să explice lucrurile prin analizarea caracteristicilor inerente aveau tendinţa, de asemenea, să gândească "da, modul în care se desfăşoară lucrurile este bun"", a adăugat Cimpian.

Atunci când participanţii au fost expuşi la informaţii despre factorii externi, însă, au devenit mai flexibili cu privire la modul în care au judecat statu-quoul, potrivit profesorului.

De exemplu, într-unul dintre experimente, adulţii au citit afirmaţii despre motivul pentru care bancnotele sunt dreptunghiulare ("o întâmplare istorică") sau de ce oferă oamenii flori de Ziua Îndrăgostiţilor ("din cauza publicităţii şi tacticilor de marketing folosite de florării"). După ce au citit astfel de afirmaţii, participanţii "au fost mai puţin tentaţi să creadă că felul în care stau lucrurile este bun, mai puţin tentaţi să considere că ar trebui să facem lucrurile exact aşa cum le-am făcut până acum", a arătat specialistul.