Suntem in plin sezon al vacantelor, al plecarilor pentru o zi, doua, o saptamana sau chiar mai mult, pe meleaguri autohtone sau in alte tari.Fie ca e vorba de mare, de munte, de o excursie sau de a-ti propune sa cunosti o cultura noua, o tara exotica, vacanta este sinonim cu relaxarea.
Cum este insa cu copilul in vacanta? O sa-mi spuneti ca depinde de copil sau depinde de varsta lui sau depinde de cum l-ai educat sa se comporte cand pleci…
" Nu a stat locului o clipa… nu a fost chip sa ma bucur de vacanta sau sa ma odihnesc";
" A plans incontinuu… m-a scos din minti";
" A vrut de toate, m-am intors cu inca doua bagaje si daca nu ii luam urla cat il tinea gura";
" Nu i-a priit mancarea… a facut insolatie, a avut febra"
Iata doar cateva din replicile dupa vacanta cu copii mai mici sau mai mari. Nu e intotdeauna vacanta asa cum am planuit de acasa. E greu de crezut ca un copil se va comporta altfel decat se comporta de obicei doar pentru ca nu este acasa la el.
Dimpotriva, schimbarea adesea poate fi resimtita ca un lucru de care se sperie, de care profita pentru a se rasfata, sau unde nu reuseste sa se adapteze si atunci se imbolnaveste. Cum resimte parintele toate aceste lucruri? Poate fi si parinte si in vacanta? Este vacanta o relaxare pentru un parinte? Va propun sa ne lasam mintea libera pentru a concepe doua tipuri de vacanta diferite.
Cum arata vacanta ideala?
Una in care copilul este cuminte, doarme, mananca, are un program bine stabilit. Aproape ca nici nu simti ca esti cu copilul dupa tine. Toti sunt multumiti, atmosfera este vesela, copilul spune multumesc si parintele e fericit. Mama citeste, tatal pescuieste, copilul construieste castele de nisip.
Copilul nu pleaca mai departe de cearsaf si nici nu sta fara palariuta. Trec vanzatorii de gogosi, porumb, covrigi cu glazura si copilul nu vrea nimic. Prefera piersici si nectar.
Cand e ora de masa isi strange jucariile linistit, merge la dus, iar apoi mananca tot. Ii place si ciorbita, si fripturica, iar la desert nu tine neaparat. Poate un fruct. Apoi merge la somn, unde adoarme imediat.
Cum arata vacanta reala?
Nici nu stii cand e langa tine, cand e la vecinul pe patura sau auzi la radio vacanta ca s-a pierdut un copil care se cheama ca si tine. Si tu nu ai apucat nici sa te dezmeticesti bine. Nu sta cu palariuta pe cap sub nici o forma si ca sa poarte o basmaluta e musai sa iti pui si tu una.
Ca sa il ungi cu crema alergi pe toata plaja dupa el. Se plictiseste rapid de castele, jucarii, galetuse si le vrea pe cele ale copilului de langa, motiv pentru care se isca un adevarat conflict. Incerci sa i-l pasezi si lui taica-su care dupa 5 minute il inapoiaza extrem de angoasat ca plange si ii deranjeaza pestii.
Vrea cola si chipsuri. Nu ii plac nici merele si nici piersicile. Ia o muscatura si o scuipa. Nu are nici un chef de ciorbita, dar ce ar mai manca o inghetata, pe care o pune pe toata pe el. Nu are nici o dorinta sa plece atunci cand ii spui tu. Se tavaleste pe jos ca lui nu ii e somn si el vrea la joaca cand tu vrei sa dormi.
Realitatea le imbina. Nu putem avea copii perfecti decat in fotografii si nici vacante ca in pliantele publicitare. Pentru ca ele surprind o clipa. Iar restul? Pana la urma putem invata sa petrecem vacanta impreuna, unii cu altii, unii de la altii.
Vacanta ta cum a fost?
Psihologul si copiii
