Majoritatea teoriilor explică acest fenomen prin faptul că anxietatea consumă resursele mentale şi direcţionează atenţia asupra potenţialelor ameninţări. Cu toate acestea, o echipă de la Autonomous University of Barcelona consideră că nu s-a insistat suficient asupra unui aspect numit "valenţa" acestor situaţii intense - dacă indivizii văd această experienţă intensă ca fiind pozitivă sau negativă.
Pentru a afla ce anume face diferenţa, Judit Castella şi colegii ei au testat zeci de practicanţi de bungee jumping (majoritatea aflaţi la prima experienţă de acest gen) de trei ori: cu 30 de minute înainte de o săritură cu coarda de la 15 metri înălţime; imediat după săritură; şi din nou la 8 minute după experienţă.
Rezultatele surprinzătoare, publicate în jurnalul Cognition and Emotion, sugerează că atunci când o experienţă intens stimulantă este percepută în mod pozitiv, ar putea să îmbunătăţească abilităţile cognitive, spre deosebire de credinţa generală că ar tulbura mintea.
"Deşi ne aşteptam la o moderare, sau mai bine zis o atenuare a impactului negativ al stimulării intense raportate în literatura de specialitate, nu am prevăzut un impact pozitiv sporit sau chiar o lipsă completă a consecinţelor negative", a declarat liderul studiului.
În cele trei etape ale testării efectuate pe un pod, la 30 de metri înălţime, în Catalonia, subiecţii au raportat cât de bine sau de rău se simţeau şi au notat intensitatea sentimentelor. În plus, au fost rugaţi să completeze teste de evaluare a atenţiei (capacitatea de a-şi aminti şiruri de numere), a abilităţii de a se concentra şi de a fi atenţi şi capacitatea de a lua decizii (abilitatea de a indentifica un pachet de cărţi care aduce cele mai multe beneficii financiare pe termen lung, având de ales dintre 4 tipuri de pachete). Performanţele subiecţilor au fost comparate cu rezultatele unui grup de control format din indivizi de aceeaşi vârstă, care au completat aceleaşi teste, într-un mediu similar, dar care nu au făcut o săritură de la înălţime.
Aşa cum era de aşteptat, cei care au sărit au raportat emoţii mult mai intense decât cei din grupul de control. Important este că subiecţii care au sărit au notat aceste sentimente ca fiind intens pozitive înainte de experienţă, dar mai ales după ce au sărit.
Rezultatele studiului au arătat că subiecţii care au sărit au prezentat o memorie îmbunătăţită, dar şi o mai bună capacitate de a lua decizii. Performanţele în ceea ce priveşte atenţia şi capacitatea de concentrare, însă, nu au suferit modificări.
Aşadar, bungee jumping-ul, deşi perceput ca experienţă intens emoţională, nu afectează cogniţia, ba dimpotrivă, îmbunătăţeşte anumite aspecte ale acesteia.
Castella şi colegii ei au interpretat rezultatele studiului prin prisma teoriei "Extinde şi Construieşte" - ideea că emoţiile pozitive pot face funcţiile cognitive să fie mai flexibile şi pot contracara impactul restrictiv al emoţiilor negative.
Cum să faci față stresului din luna septembrie
Forţa care îţi conduce viaţa, în funcţie de tipul de personalitate
