Nu va puneti tot sufletul si toata iubirea in baza unui om ce pare ca se pliaza pe toate schelele constructiei voastre interioare despre viata si traire.
Nu lasati ca fericirea voastra sa depinda de existenta acestuia in destinul si starea voastra.
Va spun aceste lucruri nu pentru ca el ar putea maine sa plece si sa va lase goale in visare, ori pentru ca ar putea sa va dezamageasca intr-atat de tare incat ingenuncherea v-ar condamna la o viata mai mult tarata, decat inaintata, ci pentru ca momentul, clipa si ziua nu ne sunt garantate, indiferent de cati bani avem, de cat de sanatosi suntem, ori daca purtam vreun nume ales.
Am avut in familie exemplul iubirii traite la puterea infinit. Am vazut cum doi oameni nu doar se potrivesc, ci se completeaza devenind nemarginiti in putere si traire. Am crescut la adapostul a doua inimii ce se aveau pe sine si langa ele pe mine si am vazut ca iubirea nu tine cont de varsta si de alte diferente, pentru ca ea creeaza si creste in ceea ce intalneste. Insa, tot in acest mediu, am invatat ca maine nu ii este nimanui garantat si ca pana la adanci batraneti este o formula pentru care uneori viata uita sa fie indulgenta.
Sa moara cel pe care il iubesti si sa asisti neputiincioasa la aceasta stingere te va trezi involuntar la realitatea ultima: singuri ne nastem si singuri murim. Ceea ce facem noi impreunandu-ne singuratatile nu va deraia naturalul speciei, ci doar va indulci amarul unui trai sortit desertaciunii.
Iubiti si traiti, dar nu va agatati scopul existentei de un barbat, caci si el, asemeni voua, este un muritor!
Clipa este scurta! Capacitatea noastra de a supravietui trebuie sa sfideze intemperiile Pacatului Originar, ce ne-a impovarat cu blestemul stingerii, dar ne-a binecuvantat cu Fructele Cunoasterii.
Ca de obicei, sper intru intelepciune,
MSZ
(In)Fidelitate
Cu cine faci un copil?!
