O cautam in afara, dar ea e in noi si poate fi accesata, culmea oricand! Doar ca, nu prea suntem obisnuiti sa privim in adancul fiintei noastre si ne purtam cu noi insine, de cele mai multe ori, de parca am fi niste straini. Sigur, nu ma erijez in vreo entitate care se ocupa cu definirea fericirii, ar fi stupid. E oricum un concept pur subiectiv, interpretabil, adaptabil, care probabil nu-si va fi gasit vreodata o definitie exacta. Nici n-ar avea cum, de vreme ce zi de zi, ea, fericirea, isi descopera noi dimensiuni. Un bun prieten spune ca fericiti ar fi nu cei care au foarte multe, ci cei care nu au nevoie de foarte multe.
Pentru mine, azi, fericirea a insemnat zambetul aparent nejustificat pe care l-am avut pe buze cand m-am trezit. Pur si simplu, uite-asa! Fericita? si recunoscatoare pentru tot ce am, pentru tot ce experimentez in fiecare zi si pentru faptul ca nu regret nimic si nici nu as schimba nimic!
Sunt fericita si pentru ca reusesc sa ma dezmeticesc si sa-mi fac drum printre tot felul de trairi, reusind sa ajung la cele care ma hranesc pozitiv si ma contureaza tot mai definit. Sunt fericita pentru ca am capatat intelepciunea de a primi cu bucurie si intelegere situatii pe care acum un timp nici macar nu le-as fi inteles si pentru ca pot accepta ca uneori, nu stiu nimic, iar asta nu ma sperie!... E tare linistitor sa te poti privi in oglinda si sa realizezi ca incepi sa vezi "Adevarul" cu A mare. Multumesc pentru oamenii din viata mea. Multumesc pentru Cer si Pamant si multumesc pentru momentele in care habar n-am ce potential am… Multumesc!
Las lucrurile sa fie
Muzica
