Stim cu totii ca mirosul este unul dintre principalele simturi ale omului. Desi nu este atat de dezvoltat ca cel al animalelor, el joaca totusi un rol foarte important in viata noastra. La scurt timp dupa nastere, bebelusul incepe sa isi recunoasca mama dupa miros, auz si simt tactil, abia mai tarziu folosind si vazul. Pe langa rolul sau adaptativ, mirosul ne ajuta sa supravietuim, sa distingem mirosurile nocive si sa ne indepartam de sursele acestora. Ulterior, descoperim ca mirosul ne poate fi util si in alt fel; cu ajutorul lui alegem mancarurile sau bauturile care ne imbie si ne fac placere, ne alegem cosmeticele si parfumurile care simtim ca ni se potrivesc si ne definesc.
Unele parfumuri au puterea de a imprima o amintire si a o pastra in timp, intacta. Mirosul mamei, parfumul profesoarei preferate, mirosul apei de colonie a tatalui sau a primului curtezan etc. Fiecare este pastrat in memorie, intr-un sertar anume, unde avem acces numai noi, atunci cand dorim.
Aceasta calitate a parfumului poate actiona cateodata si in defavoarea noastra. Despartirea de o persoana draga, care purta un parfum anume, ne face sa dorim a ocoli acel miros specific. Daca ni se intampla sa il reperam in jur, la cineva pe langa care trecem sau langa care ne aflam intr-o incapere, amintirea initiala ne copleseste si, uneori, neputandu-i face fata, incercam sa ne tinem departe pe cat posibil. Astfel, parfumul ne poate trezi amintiri placute sau triste, ne poate juca feste sau ne poate purta in fantezii numai de noi stiute.
Creatorii de parfumuri incearca sa fie in ton cu persoanele care le cumpara produsele. Desi pare delicat si chiar complicat a crea ceva nou, cand se stie ce istorie indepartata si bogata are parfumul, combinatiile si noile produse isi gasesc totusi corespondentul. Exista parfumuri care se potrivesc femeilor blonde mai mult decat celor brunete, parfumuri care se poarta numai primavara sau doar iarna, parfumuri deosebite, purtate la ocazii speciale sau parfumuri de toata ziua.
Parfumul poate fi descris folosind cuvinte care par a nu se potrivi cu natura lui...lichida; poate fi cald, sofisticat, dinamic si puternic, cu trasaturi frapante, indraznet, arogant, floral, primavaratec, oriental, complex, floral, seducator...
Unele dintre parfumuri se “acomodeaza” atat de bine cu purtatoarea acestuia incat, parfumul ajunge sa nu mai fie perceput decat cu foarte mare greutate. Si cu toate acestea, exista unele persoane care folosesc acelasi parfum toata viata. Ei bine, asta inseamna totodata ca sunt parfumuri celebre, care se mentin in timp datorita atributiilor si rafinamentului cu care au impresionat inca de la lansarea lor. Sa fie oare timpul pentru o schimbare? Posibil! Iar de asta se ocupa cei dedicati acestui domeniu, iubitorilor de frumos, adevaratilor artisti ai domeniului.
Ce anume ne determina sa alegem un parfum pentru tinuta de zi, din timpul serviciului, sau pentru o intalnire cu persoana iubita, altul pentru a merge la un concert de seara sau la un spectacol? Dorinta de a ne evidentia, de a fi observate si luate in seama, de a accentua anumite trasaturi care ne ajuta sa ne simtim bine, increzatoare, sa ne facem placute, admirate, dorite.
Parfumul poate fi folosit si in mod “agresiv”, alegand tonalitati distincte, aspre sau chiar dure. Vrem ca ceilalti sa ne perceapa ca pe niste persoane puternice, in permanent control al nostru si chiar si al lor, stapane pe sine si pe orice situatie, constient sau nu, tindem sa selectam parfumuri care ne inspira si noua acelasi lucru. Mass media ne ajuta suficient de mult in acest sens, prin intermediul reclamelor, atribuind unui nou parfum o anume imagine, o personalitate sau un model.
Parfumul nu estompeaza complet mirosul natural, distinct, al fiecarei persoane in parte, ci contribuie la imaginea pe care vrem sa ne-o compunem, originala sau nu, preluata sau indusa. Este un atribut de care putem tine seama si pe care il putem folosi in avantajul nostru. Tot ce avem de facut este sa ne descoperim pe noi insine si sa ne dam seama de ce anume avem nevoie si ce ne place.
In incheiere o sa povestesc o intamplare a unei renumite creatoare de parfumuri. Poate fi considerata o artista, o femeie cu o sensibilitate anume, care iubeste frumosul, femeile, distinctia, parfumurile. Fiind in cautarea unei noi esente, dorind sa lanseze un nou produs, statea ore in sir in propriul laborator. La finele unei seri, dupa zile intregi de cautari, de munca asidua, a gasit ceva care i s-a parut interesant. L-a incercat pe propria piele pentru a observa rezultatul combinatiei dintre parfum si propriul ei corp. In cele din urma, obosita, a parasit firma si, in drum spre casa, s-a oprit sa faca niste cumparaturi. La un stand cu haine a frapat-o mirosul suav si deosebit de placut pe care l-a perceput in preajma ei. S-a uitat dupa femeia pe care o banuia ca poarta acea esenta, a oprit-o si a intrebat-o cu ce s-a parfumat; ce miroase atat de deosebit si de frumos. Femeia surprinsa, i-a raspuns ca nu a folosit nici un parfum. Atunci creatoarea a intrebat in continuare: atunci ce miroase totusi asa de frumos? La care femeia i-a raspuns: Tu mirosi asa! Moment in care si-a adus aminte ca se parfumase cu noua sa creatie, doar ca, absorbita de propriile ei ganduri, uitase cu desavarsire acest lucru.
TU si...Tata
Casa ca un...muzeu
