Da,recunosc,sunt „incuiata” la minte. Ideea de a plati pe cineva,pentru o partida de sex de orice fel mi se pare dezgustatoare,injositoare si complet neexcitanta.
Doar gandul ca barbatul pe care il iubesc ar putea trece vreodata printr-o asemenea experienta ma face sa mi se intoarca stomacul pe dos, desi sunt sigura ca majoritatea daca nu chiar fiecare barbat din viata mea a trecut macar o data printr-o astfel de intamplare.
Nu stiu de ce, e o chestie a barbatilor, au ei o treaba cu prostitutia,nu stiu care.
Si incerc sa nu judec, declar doar ca nu-mi place ideea. Cum spunea un vechi proverb: ”Nu judeca pe nimeni pana nu ai mers o mila in pantofii lui”. Luand in considerare meseria mea, e posibil sa trebuiasca sa fac vreodata o mila intr-o asemenea pereche de pantofi si va fi chiar o placere.
Pentru ca pe cat urasc prostitutia civila, pe atat de mult ador rolurile de prostituate. Ce sa-i faci, am si eu micile mele ciudatenii actoricesti. Dar nu despre asta e vorba. Articolul mi-a fost inspirat de o amica ce se gaseste printre organizatorii unui festival, numit chiar „Femei de pe Matasari”, eveniment aparut din dorinta unui grup de oameni de a schimba reputatia acestei strazi si de a ne-o prezenta intr-o alta lumina.
Asa ca,pe 17,18 si 19 iunie Matasari isi schimba fata,vor fi concerte,dezbateri,mancaruri,bazaruri,dansuri,prezentari de moda ,cinematograf, standuri in care femeile isi vor promova cauzele umanitare pe care le sustin. Cu alte cuvinte, poate pentru prima data, femeia va avea alt statut pe Matasari.
Eu sunt tare curioasa sa vad acest eveniment, pentru ca-mi amintesc, de fiecare data cand trebuia sa ajung pe strada cu pricina, aveam o strangere de inima.
Insa iata ca inventez o noua zicala:”nu stii cine esti pana nu te intreaba cineva la coltul strazii „cat face?”.
Eu am fost aproape de aceasta intrebare la intersectia strazii x cu Matasari si ma tot intrebam apoi in gand: ”Si daca ma intreba? Cat raspundeam ca „fac”?
Asteptari
Mi-e rusine
