Fanteziile romanilor sau cu ce masuri de capacitate se apreciaza banii pe la noi

Fiecare dintre noi a auzit pe cineva sau foloseste diferite cuvinte pentru a aprecia sau numara banii. Desi depasite de vremuri, cele mai multe dintre acestea fac referire la unele munci agricole, asta ducandu-ne cu gândul la conexiunile pe care le avem cu radacinile noastre.

Spre exemplu, unii spun o poala de bani, desi nu am vazut pe nimeni sa isi duca banii in poala. Mai mult ca sigur, persoana care foloseste o astfel de expresie a preluat-o din familie sau de la cei foarte apropiati, de la cineva care se folosea sau inca se mai foloseste de poala pentru a cara diverse lucruri. Cum poala e cea mai la indemana, inseamna ca poate fi folosita si in scopul aprecierii sau transportului banilor.

Altii iai “duc” banii in caciula – “am dat pe ea o caciula de bani”. Iata cum un articol de vestimentatie poate deveni un bun recipient sau cuantificator pentru bani. Desigur, si femeile poarta caciuli, dar expresia pare sa vina tot din mediul rural, unde acestea poarta mai degraba basmale.

La fel de bine banii se pot aprecia sau transporta si cu caruta. “M-a costat o caruta de bani toata afacerea asta.” Chiar daca cei care o utilizeaza nu au mers ei prea mult cu caruta, se poate sa fi avut pe cineva care sa foloseasca acest mijloc de transport sau, daca nu, atunci expresia cu pricina.

Cei de pe la oras, isi pot tine, de ce nu, banii in geamantan. “Are un geamantan plin de bani!” Si parca ne si imaginam indesandu-l cu genunchiul pentru a-l putea inchide, asta in timp ce ochii se fac tot mai mari, pentru a putea cuprinde cu vederea volumul mare de bancnote.

Este posibil ca tot de pe la oras sa provina si vorba: o saltea de bani. Dar nu neaparat. Saltele au si cei de pe la tara, iar unii dintre tarani sunt chiar mai strangatori decat cei care traiesc la oras, pentru ca nu au atatea tentatii pe care sa isi cheltuiasca agoniseala.

Tot ei pot sa isi pastreze banii in sac. De ce nu? Pot sta foarte bine indesati si acolo! “A dat pe toate lucrurile un sac de bani.” Desi e nitel mai periculos sa iti pastrezi banii intr-un astfel de “recipient”. Precum stim din snoave sau fabule, sacul este foarte la indemana soarecilor.

Toate aceste expresii par sa ne induca mai de graba imaginea unei acumulari masive de bancnote, de hartii decat de monede. Sa cari un sac de bani in monede ar fi nitel cam dificil, se intelege, din cauza greutatii. La fel si cu geamantanul; ar atarna mult prea greu si ar bate la ochi. Sub saltea nu pare sa isi tina nimeni fisicurile. Ar fi mult prea dificil de dormit pe o astfel de saltea desi, poate ca masaj pentru spate, cine stie?!? Caruta se preteaza si la monede si la bancnote. Atata doar ca ar fi indicat sa se puna intr-o carpa, ceva, pentru a nu se piarde printre lemne. La fel si cu poala si cu caciula. Acolo nu intra atat de multi bani, dar ambele articole pot cara si un fel si celalalt de bani.

Cei care sunt mai putin avuti, dar care vor sa isi poarte cumva valorile o pot face si cu punga, sau, de ce nu, si cu punguta. Ce, Punguta cu doi bani nu e buna?!? Aia doi bani aveau cu siguranta mai mare valoare decat ar avea doua monezi oarecare din timpurile noastre.

Desigur, s-a inventat si portmoneul si este chiar foarte folosit. Numai ca in zilele noastre acestea poarta banii sub forma de “plastic”. “Avea un portmoneu plin de carduri.” Cardurile de credit, de debit sau de oricare alt fel sunt mult mai capabile decât toate obiectele de dinaintea lor. Ele pot “duce” sume imense de bani, fara a fi grele sau incomode, fara a atrage neaparat privirile celorlalti. Pe cat par de insignifiante, pe atat sunt de puternice si, zicem noi, ne fac viata mai usoara. Una e sa porti la tine o mare suma de bani, alta e sa scoti acel mic card din plastic si sa platesti un cos de cumparaturi, haine, mobila, aparate electrice sau electrocasnice, sau orice altceva ti-ai dori sa cumperi.

Iar cand banii sunt atat de multi, ajungem sa ii intoarcem cu lopata sau, de ce  nu, cu furca. Dar de ce sa fie nevoie sa ii intoarcem de pe o parte pe alta?!? Ca doar nu sunt precum fanul sau altceva care umezeste si putrezeste daca sta prea mult pe aceeasi parte. Sau mai stii!?! Oricum, este clar o alta trimitere la muncile agricole.

Pe viitor ni se “promite” cipul implantat cine stie unde, in mana probabil. In cip, alaturi de toate datele personale, ar mai fi si banii pe care ii avem in cont. Si uite asa nu ar mai avea cum sa ne fure de pe strada, din transportul in comun, prin magazine... Doar hackerii probabil ca ar deveni deosebit de preocupati. Oricum, pana sa ajunga si la romani sistemul asta cred ca va mai trece ceva vreme. Deocamdata ei raman un neam de “agricultori”, ca e mai simplu si relativ mai sigur.