Cu vant

De în Valuri perene 9 iul 2013
Mangaiam marginile valurilor cu calcaiele-mi scaparande, iar spuma suia intr-un susur, ademenind bataile de inima intr-un joc senin. Tarmul imi topise talpile cat timp privirile sclipeau sustrase de adancimile cerului, de corul rasetelor de pescarusi gadilati de vant. Mi-am inrudit pielea cu nisipul ud. Devenisem partasa la secret, lasandu-mi trupul sa fie coloana prin care cerul sa curga in mare. Ma intrebam: A cata parte din infinit o fi un fir de nisip? Intr-un fel, stiam deja: Orice fir de nisip este infinit.

Am chemat briza sa-mi sopteasca povestea clepsidrei. Fiecare suras al adierii devenea, pe sub pleoape, calatorie spre Soare. Inima deslusea mierea luminii in tonuri de albastru bland in care vasleau vesel picaturi de portocaliu. Le-as fi potrivit intr-un cant, insa linistea nu s-a frant. Inocenta crestelor valuroase se impletea in aleile unui labirint, deschizandu-i vantului culoare inainte si inapoi catre perla lor, Soarele. Pulsatiile interioare s-au daruit bratelor lui Eol si-am dansat asa, rotit, fara sa stiu de Timp. In surdina, faldurile respiratiei nasteau nesfarsirea unei simfonii cu aripi de tacere.

Exista in minte atatea cuvinte care se imbratiseaza sincer in taceri
si nu vor sa se desparta in azi si ieri.
In naturaletea lor, nerostitele sunt cele mai frumoase cuvinte,
purtand recunostinta fata de mister.
Ele adie in priviri si tes comunicarea in navoade doldora de lumina
intre doua ape interioare,
reflectate pe sub gene vioaie.
Imi pare uneori ca, un cuvant, oricat de viu,
infuzeaza trairii o clipa de pustiu
si macina crunt firea nisipului de peretii stravezii.


„Nu te agata de cuvinte. Sunt numai o traducere. Doar stii ca orice cuvant este numai o traducere proasta a originalului. Totul se intampla intr-o limba care nu exista. Si acele cuvinte inexistente sunt cele adevarate.” (Mihail Siskin in „Scrisorar”)
Tag-uri: , , , ,
loading...
Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 2

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

Ioana Olarasu (09.08.2013, 11:22)
In absenta contrariilor, niciun zambet nu s-ar arcui armonios, plonjand din sens in nonsens.
Randurile au fost scrise din dorinta de libertate, dincolo de orice zavor interior.
Răspunde-i
tiptil_tiptil (27.07.2013, 22:17)
sensibilitate,pasiune,iubire si... tristete
din pacate..
se simte dorinta de a te abandona total si neconditionat in labirintul sentimentelor.
un pic..
Răspunde-i
Spune-ţi părerea
Alte articole din Valuri perene
Cele mai citite

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
14 noi