Cu bani, dar fara bani

Am auzit de multe ori spunandu-se despre cei cu bani ca sunt zgarciti si ca de-aia ei au si ceilalti nu. Poate multi dintre ei isi cheltuie cu multa chibzuiala fiecare banut. In ziua de astazi nu mai conteaza cum faci primul milion (de euro sau dolari, fireste!), ci ce esti in stare sa faci cu ei dupa aceea.

Am cunoscut si am vazut si prin filme oameni foarte foarte bogati, care nu prea aveau bani in buzunar. Chiar si in situatii obisnuite, dadeau uneori din colt in colt, se cautau dintr-un buzunar intr-altul, spre uimirea oamenilor simpli din jurul lor. Bogatia lor era complet investita. Banii lor erau blocati in banci sau firme, in fabrici sau tot felul de investitii pe termen lung. Ei erau si sunt bogati, dar asa, in general, nu pentru momentul de fata, in care aveau de platit o nota de plata la restaurant.

Pentru faptul ca nu au lichiditati, adica bani cash in buzunar, unora chiar le dispare sentimentul propriei lor bogatii. Si chiar ii auzi cum incep sa se vaite ca ei n-au bani. Vorbesc despre cei ale caror conturi in banci au de la 5 zerouri in sus (fireste, tot in euro sau dolari!). “Toata lumea crede ca noi suntem plini de bani, si de fapt frigiderul e aproape gol.” Oare pe cine cred ei ca pacalesc cu astfel de vorbe? Poate soarta, in asa fel incat sa le mai ofere si alte posibilitati de a face si mai multi bani??

Esti studenta, dar ai masina si sofer, insa n-ai niciun ban in buzunar, iar daca te invita prietenele la o bere sau la o cafea, le lasi pe ele sa plateasca. Si mai toate stau cu chirie si traiesc din ce le dau parintii, sau din ce castiga in urma interminabilelor ore de la birou. Dragut, nu?!

“Uite, iar a venit perioada de reduceri si eu tot n-apuc sa imi cumpar ceva. Si am nevoie de atatea! Insa celui mic nu ii mai vin nici pantalonii, nici pantofii. Iar fetita are si serbare si ziua de nastere. Cu siguranta nu apuc sa imi iau nimic nici primavara asta!” Si asta o spune cineva care are o vila cu doua etaje, patru masini in parcare si care stie sigur ca nici copiii copiilor ei nu vor cunoaste grija zilei de maine. Oare cei care traiesc din o suta doua de dolari pe luna ce sa mai zica saracii?

Iesim la o cafea, invitati de un prieten. El e dentist, are cabinet particular si vila in cea mai scumpa zona a orasului, 2 motoare, 3 masini ultimul racnet si un mic iaht in port. Vine nota de plata, pentru doua cafele si un suc; scoate portofelul in acelasi timp cu sotul meu. Portofelul, doldora de bancnote de 50 si 20 de euro. “Oh, imi pare rau, n-am nimic marunt. Platiti voi de data asta.” De unde am tras eu concluzia ca la cafenele din Grecia n-au sa-ti dea restul si tre sa te duci cu bani ficsi, ca la paine, pe vremea…

Sunt convinsa ca vila nu si-a ridicat-o din economiile facute cu cafelele baute cu prietenii in oras. Dar si ca astfel de oameni n-au nicio consideratie pentru cei care n-au reusit in viata asa ca ei. Oricum, l-am facut sa plateasca acea cafea cu varf si indesat. A tinut mortis sa iesim intr-o zi la restaurant, sa ma consulte intr-o problema de-a lui. Am tras concluzia ca e o intalnire de afaceri, asa ca am tratat-o ca atare. Cand l-am vazut pe chelner ca se apropie cu nota de plata, m-am ridicat si m-am scuzat spunandu-i ca trebuie sa merg la toaleta. A fost nevoit sa plateasca. De atunci n-a mai iesit niciodata impreuna cu noi pe undeva.