5 obiceiuri care îţi scad IQ-ul

Prin urmare, orice sarcină sau stare emoţională care ocupă prea mult din puterea de procesare va avea un impact semnificativ asupra capacităţii de concentrare, de a rezolva probleme, de a fi creativ sau de a folosi alte abilităţi cognitive şi, prin urmare, va scădea, temporar, IQ-ul.

Pentru a demonstra acest principiu, încearcă să mergi în timp ce numeri din 7 în 7, descrescător, începând cu 1000 (1000, 993, 986...). În curând, te vei opri din mers sau vei încurca numărătoarea. De ce? Pentru că în momentul în care creierul trebuie să se ocupe de numărătoare, nu are suficiente resurse pentru a transmite şi picioarelor informaţiile necesare pentru ca acestea să funcţioneze corespunzător.

Desigur, există şi sarcini care nu au un impact major asupra abilităţii de a munci sau de a studia. Mulţi indivizi pot rezolva probleme în timp ce ascultă muzică sau pot mânca în timp ce citesc.

Există, însă, anumite obiceiuri psihologice care consumă atât de multe resurse intelectuale încât duc la diminuarea capacităţii cognitive a individului. Puţini sunt conştienţi de efectele negative ale acestor obiceiuri, astfel că nu reuşesc să ia o pauză pentru a le acorda atenţia necesară, după care să revină la activităţile curente. Astfel, acestea au un impact major asupra activităţii desfăşurate.

Cele 5 obiceiuri care împiedică buna funcţionare a creierului, diminuând temporar IQ-ul sunt următoarele:

1. "Rumegatul"

Faptul că repeţi, în minte, evenimente neplăcute, frustrante, idin nou şi din nou, mai ales atunci când o faci atât de des încât mintea ta este mereu plină de astfel de vârtejuri emoţionale, îţi diminuează semnificativ resursele intelectuale. Pe lângă faptul că îţi influenţează funcţiile cognitive, "rumegarea" prezintă pericole emoţionale reale şi poate duce chiar şi la probleme de sănătate fizică.

2. Sentimentul de vinovăţie neclarificat

Când te simţi vinovată, prezinţi scuze persoanei pe care ai deranjat-o sau acţionezi astfel încât să îţi calmezi sentimentul de vinovăţie. Cu toate acestea, atunci când nu acţionezi astfel, iar sentimentul de vinovăţie revine constant în minte, atenţia cognitivă este distrasă, astfel încât ajunge să nu mai funcţioneze corespunzător. Soluţia este să rezolvi astfel de situaţii la momentul respectiv, astfel încât să nu le laşi să îţi distragă atenţia ulterior.

3. Văicăreala ineficientă

Majoritatea îşi exprimă plângerile într-un mod care nu dă roade, doar pentru a scăpa de frustrări mai degrabă decât pentru a putea fi rezolvate în vreun fel. Din păcate, însă, astfel nu reuşeşti decât să devii din ce în ce mai frustrat, ori de câte ori îţi exprimi nemulţumirile altei persoane, fără rezultat. Furia şi frustrarea necesită o putere de procesare semnificativă, astfel că văicăreala constantă, fără rezultate concete, devine un factor care diminuează capacitatea creierului de a procesa alte informaţii.

4. Supraanalizarea respingerii

Respingerea este resimţită sub forma unei dureri emoţionale care are un impact semnificativ asupra stării de spirit şi asupra funcţiilor cognitive. De asemenea, aceasta încurajează autocritica, obicei care nu numai că diminuează stima de sine, dar prelungeşte şi durata stării emoţionale neplăcute, ducând la compromiterea funcţiei cognitive.

5. Îngrijorarea

Îngrijorarea nu doar că dă naştere unei stări emoţionale de disconfort, dar îţi distrage şi atenţia. Astfel, grijile au prioritate în mintea individului, împingând orice altă activitate pe planul doi. Din fericire, acest obicei este mai uşor de înlăturat decât starea generată de anxietate de exemplu.