Tot ce ştiai despre diete este GREŞIT - Acum poţi mânca alimentele interzise

Ani la rând, ni s-au dat aceleaşi sfaturi în materie de alimentaţie sănătoasă. Dar noile cercetări scot la iveală faptul că unele dintre aceste recomandări sunt de-a dreptul depăşite, învechite.

Credeai că brânza şi ouăle sunt nocive pentru tine, dar că regula celor 8 pahare cu apă pe zi este o recomandare necesară? Ei bine, noile cercetări în domeniu scot la iveală informaţii utile despre miturile în care credeai până mai ieri. O nutriţionistă citată de mirror.co.uk clarifică lucrurile şi demontează cele mai cunoscute mituri despre diete.

1. Legumele

Vechea regulă: să mănânci legume crude, deoarece acestea conţin mai mulţi nutrienţi.

Cercetările arată că prin gătire (sau fierbere), unele legume îşi îmbunătăţesc conţinutul nutriţional. Într-adevăr, morcovii fierţi conţin mai mult betacaroten (comparativ cu morcovii cruzi), un nutrient pe care corpul îl transformă în vitamina A, pentru o imunitate mai bună, pentru o vedere mai bună şi o piele mai sănătoasă.

În mod similar, licopenul (care poate proteja bărbaţii de cancerul de prostată) are o concentraţie mai ridicată în roşiile fierte, comparativ cu roşiile proaspete. Motivul: prin gătire sau fierbere, pereţii celulari din legume se sparg, eliberând astfel mai mulţi nutrienţi.

Noua regulă: Cel mai important lucru este să ai cel puţin 5 porţii diferite de legume şi fructe, în fiecare zi, fie gătite sau fierte, fie crude.

2. Sosurile sau dressing-urile pentru salate

Vechea regulă: să nu pui dressing-uri cu ulei pe salata ta, pentru ca preparatul să aibă un conţinut scăzut de grăsimi.

Cercetările au scos la iveală faptul că, prin adăugarea unor sosuri cu grăsimi sau unor ingrediente care conţin grăsimi (cum ar fi fructul de avocado sau ouăle) în salată, noi absorbim în organism mai multe carotenoide care luptă împotriva cancerului, cum ar fi betacarotenul şi licopenul din roşii, frunzele de salată şi morcovi.

Anul trecut, un studiu a constatat că de 8 sau 10 ori mai multe carotenoide au fost absorbite atunci când ouăle au fost adăugate la salată.

Noua regulă: Grăsimile mononesaturate - principalul tip de grăsimi care se găseşte în uleiul de măsline şi uleiul de rapiţă, avocado şi ouă - se descurcă cel mai bine atunci când absorb caroteinoide în cantităţi mici, arată cercetările. Aşa că şi tu poţi adăuga cantităţi mici din aceste ingrediente în salatele tale, pentru a te bucura de mari cantităţi din nutrienţii pe care îi conţin.

3. Ouăle

Vechea regulă: nu mânca mai mult de două ouă pe săptămână pentru a reduce colesterolul din sânge.

Se ştie în prezent că pentru majoritatea oamenilor (cu excepţia celor care au o predispoziţie genetică pentru un nivel extrem de ridicat al colesterolului), consumul de ouă are un impact prea mic asupra colesterolului din sânge sau asupra sănătăţii inimii.

Un studiu publicat în British Medical Journal a arătat că nu există un risc crescut de boli cardiovasculare sau de atac cerebral în cazul oamenilor care au mâncat un singur ou pe zi.

Experţii din domeniul sănătăţii spun acum că este în regulă să mănânci ouă, ca parte dintr-o dietă sănătoasă şi echilibrată, şi că nu există nicio limită în privinţa cantităţii. Experţii spun că este mai vital să reduci grăsimile saturate care cresc colesterolul "rău" din sânge.

Noua regulă: Ouăle sunt pline de nutrienţi, printre care proteine, fosfor, zinc, fier, iod şi seleniu, aşa că reprezintă un adaos excelent într-o dietă sănătoasă.

4. Cartofii

Vechea regulă: evită cartofii deoarece au un indice glicemic extrem de mare.

Cartofii, luaţi ca atare, au un indice glicemic foarte mare, aşa că, în teorie, ei determină o creştere rapidă şi o scădere rapidă a glucozei din sânge, iar din această cauză te vei simţi foarte repede înfometată. Dar indicele glicemic identifică doar efectul pe care îl are un anumit aliment asupra glicemiei (cantitate de glucoză aflată în sânge).

Atunci când combini mai multe alimente la o singură masă, cum ar fi cartofii cu carne, peşte, fasole sau legume - indicele glicemic al acelei mese poate fi foarte diferit deoarece componentele precum fibrele, grăsimile şi proteinele afectează modul în care se descompun carbohidraţii în zaharuri şi absorbţia lor.

Fibrele acţionează ca o barieră, încetinind viteza cu care glucoza intră în sânge. Miezul unui cartof copt are un indice glicemic de 98, dar dacă îl mănânci cu tot cu coajă, indicele glicemic este 69. În acest caz, valoarea mai mică a indicelui glicemic este mai bună pentru tine.

Noua regulă: bucură-te de cartofi şi consumă-i după pofta inimii - aceste legume au un conţinut mic de grăsimi, îţi oferă fibre dacă mănânci şi coaja, şi stimulează tensiunea arterială, scăzând totodată nivelul de potasiu.

5. Apa

Vechea regulă: bea 8 pahare cu apă pe zi.

Recomandările în domeniul sănătăţii spun că femeile, în medie, au nevoie de 1,6 litri de lichide în fiecare zi. Acest volum este egal cu 8 pahare de 200 ml. Dar nevoia noastră individuală depinde de înălţime, vârstă, de vreme şi de cât de active suntem din punct de vedere fizic.

Nu trebuie să bem doar apă, ca atare, pentru a respecta vechea regulă. Toate lichidele, cu excepţia alcoolului, se iau în considerare pentru a acoperi nevoia zilnică de a bea lichide - ceaiul, cafeaua, laptele, sucul de fructe, smoothie-uurile şi chiar băuturile nonalcoolice.

Noua regulă: Lichidele tale trebuie să varieze de la o zi la alta, astfel încât să nu te fixezi pe ideea de a te forţa să bei 8 pahare cu apă pe zi, în special când bei această apă pe lângă alte lichide. Apa nu are calorii şi nu îţi afectează smalţul dinţilor, tocmai de aceea reprezintă cea mai bună alegere. Şi nu uita să iei mereu în considerare alţi factori când vine vorba de lichidele pe care trebuie să le consumi. De exemplu, băuturile îndulcite sunt pline de calorii "goale", în timp ce sucurile şi smoothie-urile naturale îţi oferă vitamine şi antioxidanţi.

6. Proteinele

Vechea regulă: omletele din albuşuri de ou sunt o sursă grozavă de proteine

Gălbenuşul are cantităţi mari de proteine, în aceeaşi măsură cu albuşul - un albuş de ou conţine 4 grame de proteine, în timp ce un ou întreg are 7,5 grame de proteine.

Dacă renunţi la gălbenuşul de ou, vei pierde cantităţi importante de fosfor, fier, cupru, zinc, seleniu, iod, vitaminele A, D, e şi cele mai multe dintre vitaminele din complexul B.

Noua regulă: Bucură-te de oul întreg şi consumă-l ca atare, pentru a consuma şi mai multe proteine. Sursa.