Te descurci si singura?

Sau esti o femie dependenta de altcineva? De el?

Adevarul ca putini oameni se simt bine daca sunt singuri; si sa nu se simta totusi singuri. Sa nu se sperie de acea singuratate si sa nu stie ce sa faca cu ea. Sa isi foloseasca timpul cat sunt singuri intr-o maniera placuta, fara a si-l umple cu alti oameni, tocmai din frica de a nu ramane singuri.

Atata timp cat nu iti e bine cu tine, cat nu stii sa fii doar tu cu tine, nu vei putea fii fericita si nu vei putea face pe nimeni fericit cu adevarat. Cunosc multe persoane, mai ales femei, dar si barbati, care nu stiu sa fie singuri. Care dispera numai la ideea ca el sau ea ar iesi pe usa si au senzatia ca daca s-ar intampla asa, ei n-ar mai exista. Lucru de care sunt in parte constienti ca nu e adevarat, dar de care totusi se tem.

Aveam o prietena care era singura. Nu avea nici prieten, nici o relatie cu un barbat. Iar asta dura de ceva vreme. Cu toate acestea, casa ei nu era niciodata goala. Doar cand era ea la serviciu si poate nici atunci. Ideea in sine, de a fi singura, nu era de acceptat si de suportat pentru ea. Chiar daca era din cale-afara de obosita, tot isi invita cativa prieteni pe la ea. Si a tot fugit ani de zile de ea insasi, pana ce s-a casatorit cu un barbat cu totul nepotrivit. Pretentiile ei erau de bun simt, dar prea mari pentru ca el sa i le poata indeplini. Iar el nu le putea onora nicicum. Ca dovada faptul ca a inselat-o chiar dinaintea casatoriei. Precum spuneam, nu poti intra intr-o relatie cu ideea de a te implini astfel. Noi, oamenii, luati fiecare separat, nu suntem jumatati. Suntem fiecare cate un intreg. Si formam un cuplu cand suntem impreuna cu altcineva.

Singuratatea se poate foarte usor inlocui sau umple cu televizorul, computerul si internetul, filme sau carti, spectacole sau mers la o sala de sport ori un curs de dans, diverse activitati istovitoare, care iti umplu timpul zilei pana la refuz. Adica, pana ajungi in sfarsit obosita acasa si te duci direct la culcare. Si uiti de tine. Si uiti ca esti singura. Dar oare e chiar atat de rau sa fii singura?

Pentru ca, atunci cand esti cu el, parca tot timpul se invarte in jurul lui. Timpi “morti”, doar pentru tine, cu greu mai gasesti. Nici sa treci in extrema cealalta nu e bine; adica sa iti fie mai bine singura decat cu cineva. Dar sa stii ce sa faci cu singuratatea ta, sa te bucuri de ea cand apare, si sa o regreti macar putin, cand nu ai parte deloc de ea.

Cu totii avem nevoie de spatiu personal; de timp si spatiu in care sa ne gandim la ale noastre, sa luam decizii, sa facem lucruri pe care ni le-am dorit si poate le-am tot amanat, timp de odihna, de intalnit cu familia sau prietenele, timp doar pentru noi insene.

Spre exemplu, imi face placere sa merg la un film cu prietenele mele, dar nu ma deranjeaza nici sa merg singura, mai ales daca e vorba de un film de cinemateca. Da, e placut sa discuti despre film, dupa aceea, cu cineva. Dar nu e nicio nenorocire daca ceilalti au un program incarcat, care nu se potriveste cu orele filmului sau spectacolului la care vreau eu sa merg.

Iar in ziua de astazi nu stiu daca mai poate spune cineva ca are prea mult timp la dispozitie. Orele parca s-au miscorat si timpul zboara atat de repede. Nu stiu daca pentru cineva exista o zi, o dimineata, in care sa se trezeasca si sa isi spuna ca nu are absolut nimic de facut in ziua aceea.