Te-ai nascut fara pic de "originalitate"

Nasterea prin cezariana a devenit ceva la moda, o obisnuinta. Nastere “fara dureri”, ar zice unii. Fireste, nu cei care sunt in locul mamicilor care vor fi taiate pe burta.

E foarte greu sa alegi sa mai nasti normal in ziua de astazi, cand ai aceasta alternativa la indemana. Si in urma operatiei vor fi oarece dureri, dar nu se compara cu cele ale nasterii normale. Din nefericire, e foarte greu sa compari, mai ales cand te afli la primul copil si nu ai nici un termen de comparatie pe pielea ta.

Doctorii aleg cezariana din varii motive. In mare parte, datorita faptului ca varsta mamicilor a inceput sa fie din ce in ce mai inaintata si, astfel, se evita unele eventuale complicatii. Riscuri sunt mai putine, totul pare mai in control. Un alt motiv, bine cunoscut si el, ar fi durata si dificultatea nasterii. Una e pentru un medic sa stea ore in sir dupa mama si copil, pana se hotaraste si reuseste el sa iasa, alta e sa taie repede acolo, sa scoata “gogosica” si sa coasa la loc. Ca sa nu mai vorbim de onorariu, care e si el diferit. Daca e vorba de o nastere normala, medicul mai mult asista. Daca e vorba de o operatie insa…pentru ca cezariana e o interventie chirurgicala care, pe deasupra, mai necesita si anestezist. Deci, cu totul alti bani. Poate mai putina “distractie”. Mai ales pentru parinti.

E suficient sa iti spuna medicul ca asa e mai usor si pentru tine si pentru copil, ca riscurile unei cezariene sunt mult mai reduse, ca dupa operatie organismul se reface mult mai usor. Cand le mai auzi si pe cele care au nascut normal si s-au chinuit ore in sir, parca ti se reduce nitel “masochismul”.

El, micutul, fatul, nu prea poate spune multe in “apararea” lui. Se vede treaba ca, inainte chiar de a iesi pe lume, ceilalti fac alegerile importante pentru el. In principiu, nu are nimic de spus, nimic de adaugat. Vrea nu vrea, iese cum decide mama si doctorul. Sau nu. Ca mai sunt si cazuri in care se programeaza cezariana intr-o anumita zi, la o anumita ora, si micutul isi face de cap si ii fenteaza pe toti. Rupe el apa si grabeste totul, aratandu-si personalitatea, inainte sa isi arate fetisoara dragalasa.

Sau se programeaza o nastere normala, cu sau fara dureri, si fatul nu vrea cu nici un chip asa. Sta cu capul in sus, in loc sa si-l lase atras de forta gravitationala si sa si-l indrepte, ca un viitor copil “normal”, in jos, pe acolo pe unde ar trebui sa iasa. Si atunci socotelile de acasa, ale mamei si medicului, iar sunt date peste cap. Asa ca se “dicteaza” in cele din urma o cezariana, iar fatul iese linistit, fara chinuri de nici o parte. Nimic rau nici in alegerea asta, mai ales daca amandoi, si el si mama, sunt sanatosi.

Unele studii spun ca cei nascuti prin cezariana evolueaza in mod diferit, nu dezvolta anxietati, personalitati cu probleme, sunt mai putin predispusi unor anume boli. Ca sa nu mai vorbim de forma perfecta a craniului, de lipsa de risc a unui icter mecanic si multe altele.

Altii sustin ca cei nascuti normal isi incep viata firesc, printr-un efort care le va folosi in tot restul vietii. Efortul in sine, de la nastere, poate fi traumatic atat pentru mama cat si pentru copil. Dar pana la urma asa s-au nascut milioane de copii pe lumea asta.

Traumatica sau nu, prin cezariana sau “normala”, cred ca fiecare copil isi alege in cele din urma felul in care vrea sa vina pe lumea asta. Si pentru ca nu stim cu adevarat de unde vin copiii, la fel putem sa spunem ca tot ei sunt cei care isi aleg parintii, familia in care vor sa vina pe lume.

Imi spunea o mamica, la un moment dat, ca se considera binecuvantata ca are asa un copil. Si ca fata ei a venit pe lume sa ii faca viata mai buna si mai frumoasa, sa o faca pe ea mai buna si mai dreapta.

Cu o alta ocazie, copilul cuiva imi spunea ca ea crede ca a venit pe lume pentru a-si face mama mai buna, pentru a o schimba in bine.

Interesant ca de ambele parti reiese cumva acelasi lucru: copilul vine pe lume sa isi fericeasca parintii. Si, de cele mai multe ori, chiar reuseste. Indiferent cum alege el sa isi faca intrarea in lume.