Sa dam o raita prin...astrologie

Primul pas: Cand a aparut astrologia? Pai, primele informatii despre astrologie dateaza de vreo 5000 de ani. Ea s-a fundamentat ca un studiu empiric al cerului, singurul instrument care putea fi folosit, tablitele cuneiforme pastrand aceste incercari de a descifra tainele cosmosului: in functie de perioadele lunii se semana si se culegea; steaua polara a devenit un ghid binecunoscut navigatorilor si calatorilor, in functie de pozitia acesteia, stiau unde se afla.

Pentru sumerieni, caldeeni si mesopotamieni, astrologia a fost o treapta de evolutie spirituala iar zodiacul cu care operau avea 18 semne.

Grecii au preluat si au perfectioant acest sistem de predictie, reducand numarul semnelor sau a zodiilor, la 12, sistem de referinta care este folosit si in prezent.

Imediat dupa caderea Imperiului Roman si apusul celui Bizantin, legatarii sau depozitarii stiintei astrelor au ramas arabii, fini cunoscatori, care si-au adus si ei contributia la astrologie.
Numeroase texte, distruse de invazii si de bigotismul crestinismului timpuriu, au ajuns in Eurpa pe filiera araba.
Dupa ce in Evul mediu, in special in Renastere si clasicism, astrologia a cunpscut o perioada de inflorire si de pretuire, era o moda ca fiecare casa regala sa aiba propriul astrolog, in secolele al 18 – lea, astrologia cade in dizgratie, ca la inceputul secolului al 20-lea, ea sa revina in atentia publicului.

Astazi vorbim de specializari ale astrologiei cum sunt – cea predictiva, natala, financiara, vedica, medicala, karmica, mundana, meteorologica, electiva, relationala s.a.

Al doilea pas: De ce avem nevoie de astrologie? Dintotdeauna omul a fost fascinat de Cer si de Stele. Dincolo de aspectul comercial si distractiv, astrologia poate da cu raspunsuri acolo unde alte stiinte nu o pot face.

Al treilea pas: Cum a evoluat astrologia? De-a lungul timpului s-a remarcat ciclicitatea si ritmicitatea miscarii astrelor. Bineinteles primele planete observate au fost Soarele si Luna. Observatia si motivatia observarii – de ce este cald, de ce exista Soarele si Luna, de ce se misca, de ce este Luna plina, de ce dispare Luna de pe cer (cand este Luna noua se petrece fenomenul acoperire a Lunii si avem impresia ca ea a disparut), au dus la organizare din punct de vedere social – perioada aratului, a culesului, sarbatorile, actele de magie primitiva, periodicitatea anotimpurilor. In timp insa, astrologia a continuat sa acumuleze informatii, volumul acestora perfectionand, specializand arta predictiei si transformand-oi in stiinta care este astazi.

Al patrulea pas: Astrologia inseamna ghicit? Categoric NU. A pornit, intr-adevar ca o forma de mantica, de divinatie, dar, cum spuneam mai sus, s-a specializat si s-a perfectionat prin tehnici care implica astronomia, matematica, geometria in spatiu, fizica – in special mecanica, iar acum cuantica.

Al cincilea pas: Religia respinge astrologia? NU. Exista destule scrieri ale sfintilor parinti in care se vorbeste despre astrologie si chiar in Biblie se gasesc referiri la ea. Cel mai sintetic mi se pare a fi Ioan Damaschinul care in Dogmatica sa, la capitolul VII, vorbeste fara patimi si fara ironie despre astrologie. Poate nu intamplator, in aceasta stiinta avem doua Case care se refera la religie si credinta – a 9-a si 12-a.