Învaţă să citeşti şi să înţelegi CORECT eticheta nutriţională

Mai mult, trebuie să te asiguri că înţelegi corect informaţiile citite, iar astfel vei face, cu siguranţă, cele mai potrivite alegeri alimentare.

Astăzi îţi arătăm ce spun specialiştii despre importanţa citirii etichetei şi îţi prezentăm cele mai valoroase sfaturi de la nutriţionişti.

"Eticheta nutriţională a unui produs ne ajută să înţelegem profilul nutriţional al acestuia. Putem afla, astfel, câte calorii ne aduce produsul în cauză, ce cantitate şi ce tipuri de grăsimi conţine, dar şi cât zahăr sau câtă sare vom adăuga dietei noastre consumând acel produs. Toate aceste detalii sunt valoroase, mai ales pentru cei care doresc să aibă o alimentaţie corectă şi echilibrată, însă, fiecare dintre noi ar trebui să înveţe cum să citească şi să înţeleagă eticheta nutriţională.", spune Corina Zugravu, medic primar în nutriţie şi igiena alimentaţiei.

Tu ştii la ce să te uiţi pe eticheta nutriţională?

1. Valoarea energetică - reprezintă, de fapt, numărul de calorii pe care ni-l aduce produsul respectiv. Este exprimată în două unităţi de măsură: kJ (kilojouli) şi kcal (kcalorii). De interes pentru noi sunt doar kcaloriile (caloriile).

Caloriile (kcal) sunt prezentate, de obicei, pentru 100 g de produs sau per porţie. În plus, pentru a fi mai uşor vizibilă, informaţia este repetată pe faţa ambalajului, sub forma unei casete în care sunt înscrise: valoarea energetică pentru o porţie de produs, dar şi contribuţia unei porţii la necesarul caloric pentru o zi (apreciat ca fiind 2000 kcal/zi).

Contribuţia la necesarul caloric zilnic este exprimată procentual, tocmai pentru a înţelege mai uşor cât anume din caloriile pe care le putem consuma într-o zi au fost acoperite prin consumul unei porţii din produs.

2. Cantitatea şi calitatea grăsimilor dintr-un aliment. În informaţiile nutriţionale găsim înscrisă cantitatea totală de grăsimi exprimată, de obicei, în grame (100 g de produs), dar şi tipurile de grăsimi care o compun, respectiv cantitatea din fiecare tip.

* Grăsimile saturate (acizii graşi saturaţi) sunt grăsimile care determină creşterea colesterolului rău (LDL), dacă sunt consumate în exces; într-o alimentaţie echilibrată, cantitatea maximă de grăsimi saturate consumată într-o zi nu trebuie să depăşească 20 g.

* Grăsimile mononesaturate şi grăsimile polinesaturate, adică acizii graşi mononesaturaţi şi polinesaturaţi, sunt aşa numitele grăsimi bune, care scad colesterolul LDL (colesterol rău). Dacă nu există restricţii de aport caloric, cantitatea de grăsimi mono şi polinesaturate poate ajunge la 50 g/zi.

* Omega 3 şi Omega 6 sunt grăsimile esenţiale care ne sunt absolut necesare în alimentaţie, ele neputând fi produse de organismul nostru; ele fac parte din categoria grăsimilor polinesaturate şi se recomandă un consum zilnic de 2 g de Omega 3 (acid alfa linoneic) şi 10 g de Omega 6 (acid linoleic).

3. Conţinutul de sare - este o altă informaţie importantă de care trebuie să ţinem cont. Un consum crescut de sare duce la hipertensiune arterială, factor de risc important pentru boala cardiovasculară. Trebuie să ştii că informaţia din tabelul nutriţional indică sarea totală (bazată pe conţinutul total de sodiu al produsului) şi nu neapărat sarea adaugată ca atare în produs.

Pentru o alimentaţie echilibrată este bine să alegi produsele cu un conţinut cât mai mic de sare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum zilnic de maxim 5 g de sare, însă în România consumul mediu de sare este mai mult decât dublu faţă de cel recomandat.

4. Conţinutul de zahăr - este menţionat în tabelul nutriţional sub forma "zaharuri" şi reprezintă conţinutul total de zaharuri din aliment, inclusiv zahărul care provine din fructe (fructoză). Cantitatea totală de zaharuri nu trebuie să depăşească 90 g/zi şi este bine ca cea mai mare parte din aceasta să provină din fructe, în detrimentul zahărului adăugat sau al dulciurilor concentrate.

5. Prezenţa grăsimilor trans artificiale - este unul dintre subiectele cele mai discutate în ultima vreme, dat fiind noua directivă FDA (Administraţia Americană Pentru Alimente şi Medicamente) care a impus industriei alimentare din SUA un termen de 3 ani pentru a elimina aceste grăsimi rele din produse.

"Ȋn Europa, grăsimile trans artificiale (cele care provin din grăsimile parţial hidrogenate) au fost eliminate voluntar de către cei mai mulţi dintre producători. Reformularea cea mai radicală s-a realizat acum mai mult de 15 ani pentru produsele din categoria margarine, când au apărut margarinele de generaţie nouă, de exemplu. Pentru acestea s-a recurs la folosirea unei mici cantităţi de grăsimi vegetale tropicale (de palmier, de cocos) - grăsimi cu o consistenţă solidă în mod natural, eliminându-se astfel grăsimile parţial hidrogenate.", mai spune medicul nutriţionist Corina Zugravu.

Eticheta nutriţională nu furnizează informaţii referitoare la prezenţa grăsimilor trans în alimente. Pentru a identifica dacă un produs conţine sau nu grăsimi trans, trebuie să citim cu atenţie lista de ingrediente. Sintagma "grăsimi parţial hidrogenate" indică faptul că respectivul produs conţine grăsimi trans artificiale şi, prin urmare, este mai bine să îl eviţi. Sursa: Becel.