Multe ganduri trec prin "capetele" meu odata cu vanturile astea fierbinti... dau de destul de dese introspectii, aproape zilnic... nu stiu de ce, dar le resimt. O fi situatia de totala incertitudine si politica si materiala/profesionala si de ce imi doresc de fapt cu adevarat si de ce asa de multe si... de oamenii care devin din ce in ce mai psihopati sau mai rai... nu stiu.
Dar am stat foarte rau cu banii. S-a mai intamplat si altadata, dar n-am resimtit asa... n.am suferit inabusit asa... nu m.am prabusit asa cu tot cu sperante din cauza prostiei asteia.
Insa acum, dupa cateva zile de gandit problema... am inteles. Rareori mi-am cumparat exact lucrul pe care l-am vrut, pentru ca de obicei era prea scump. Am cumparat, sau mi-au fost cumparate de parintii mei dragi, prieteni, iubiti etc, replici... ieftine (exemplu-papusa Cindy in loc de Barbie , cand eram mica, Kenvelo in loc de BSB azi:) e un exemplu). Dar eu am iubit lucrurile mele, mereu am fost dependenta de ele, cu hainele am si m-am reinventat, am schimbat in stilul meu chestii pe care la origine nu le-as fi purtat... si am primit aprecieri mereu si am un stil al meu care imi e drag. Dar am ramas la fel. Stiu ca sunt fake-uri. Eu sunt, deseori, un fake. Asta m.a invatat societatea... din lipsa de resurse.
Sunt un om multitalentat. Dar in arta iti trebuie bani. Ca sa ajungi sa faci ce visezi iti trebuie sponsor, prea mult noroc sau... parinti dotati. Pictura costa, muzica costa, dansul costa, teatrul... ohoo, costa.... scrisul costa pentru a fi publicat. Numai tu esti gratuit. Si privit ca un sclav care TREBUIE sa faca. Fara prea mari pretentii (daca nu-ti convine, vine altul in locul tau,mor multi de foame).
Intr-o zi, prototipurile mele de arta, mestesugite saracacios si parand ca hainute carpite fata de haine de la "picioru' gras"... vor straluci.
Poate o sa invatam sa nu mai inchidem orizonturi cu preconceptiile astea cretine cu banii, cu obsesiile de a pompa copilului inca de la 3 ani, casa, masina, vacanta si studiile.
Poate ca e bine ca m-am jucat cu noroi si carton in fata blocului, decat pe x-box sau nu stiu ce fun land sau film 3/4/6/50 D:)... poate ca e bine ca Barbie si-a intarziat aparitia in viata mea, lasandu-ma sa imi imaginez eu papusa perfecta, viata perfecta.. jocul perfect. Poate ca de acum eu voi fi Barbie.
Sevraj
Mozaic
