Eu am trecut prin scoala fara astfel de ajutoare (recunosc ca in clasa a VIII-a am facut o luna de meditatii la matematica, doar pentru ca profesorul ne preda in limbaj matematic propriu, unde factor comun era "cine-imic si bea laptic" etc., iar eu m-am trezit ca nu stiu sa transcriu matematic enunturile din testele nationale - nu exista atata informatie pe Google incat sa ma ajut singura) si pot sa declar ca am trecut cu note mari si foarte mari, ba mai am si ceva diplome cu rezultate obtinute pe la diverse olimpiade (colegi/profesori/foi matricole pot dovedi aceste lucruri). Nu am avut parinti care sa ma ajute prea mult (ba chiar spre deloc dupa clasa a VI-a) si, cu toate acestea, am reusit sa ma descurc singura, sa gasesc singura cum sa invat si sa inteleg.
Profesorul de limba romana din liceu mi-a spus ca nu voi intra niciodata la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii fara meditatii (examen scris de 4 ore si singura nota care conta pentru a fi admisa). Bineinteles ca am intrat, ba chiar la buget, fara nici macar un minut de meditatii. (ca am ales sa nu raman si m-am reorientat catre Filosofie, asta e alta poveste).
Sa nu aud scuza cu profesorii care nu isi mai dau interesul sa invete copilul, sa ii explice etc., pentru ca ei urmaresc sa faca bani din meditatii. (nu am facut scoala acum 20 de ani, astfel incat sa cred ca eu am prins vremuri mai bune sau programe de invatamant mai bine structurate)
Cred doar ca nici parintii, si nici profesorii nu mai stiu cum sa motiveze copilul.
Nu recomand nimanui sa aplice metoda pe care a aplicat-o mama mea cu mine (lasandu-ma aproape total de izbeliste in ceea ce privea modul in care ma descurcam la scoala; ea trebuia sa vada doar rezultatele foarte mari- cum face si seful: nu il intereseaza prea multe, decat sa vada daca ti-ai dus la bun sfarsit sarcina), dar eu sunt sigura ca fiecare copil este capabil si trebuie sa fie incurajat sa fie capabil singur sa invete (daca am putut eu, de ce altii nu ar putea?!). Poate si pentru ca stiu ca, dupa ce termina scoala, nu o sa mai fie nimeni dispus sa il invete/sa ii explice/ sa ii arate si el va cauta tot timpul un "meditator" pentru a-si rezolva probleme, ori nu toti vor ajuta cu intentii bune (ba chiar vor cauta a manipula).
Va cer scuze pentru faptul ca incurajez gandirea in conditiile in care azi doar banii se pare ca mai conteaza (vezi asistente TV garla, fotbalisti si alti agarici). Nu produc atat de multi bani , insa ma consolez cu faptul ca sunt capabila sa invat orice/oricat si mai ales sa le inteleg de una singura, eliminand riscul ca de multe ori sa imi fie inoculate anumite idei/informatii.
Va rog sa va sprijiniti copiii, dar sa o faceti corect si ajutorul pe care il oferiti prin meditatii sa fie completat de educarea comportamentului si incurajarea acestora de a cauta si a se descurca singuri (cand zic "copiii" ma refer si la nepoti, verisori, fini etc.).
Nu sunt impotriva meditatiilor (decat daca devin un obicei, in loc sa fie o solutie temporara), ci doar impotriva ingradirii capacitatilor incredibile pe care le poseda copiii.
Nu ii lasati sa devina lenesi (pentru ca daca ii obisnuiti doar cu ajutoare le veti face foarte mare rau pe viitor; cand vor da piept cu adevarata viata se vor trezi vulnerabili, iar voi-parintii- nu veti fi mereu acolo pentru ei- asta e, toti murim), ci ajutati-i sa isi depaseasca limitele si sa vada ca daca vor, chiar pot.
Vom avea nevoie, in viitor, de oameni capabili sa gandeasca, sa analizeze, sa creeze, independenti si siguri pe ei. Vom avea nevoie de caractere puternice, nu de oameni slabi si incapabili sa se descurce fara ajutorul altora.
Ascultati-i si invatati cum sa ii motivati.
Va rog, formati viitori lideri si viitoare modele de urmat, deoarece pentru fiecare copil responsabili de ceea ce acesta devine sunt parintii!
(cand o sa auziti si cand o sa va plangeti de "tinerii din ziua de maine" sa va aduceti aminte cine i-a crescut si cine i-a educat).
MSZ
Indrumator pentru cel ce vrea sa iubeasca Femeia
Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti
