Comportament de victima

Nu e neaparat nevoie sa ne gandim la un viol sau la o crima pentru a lua in calcul victima. Orice persoana poate fi victima a cuiva, a ceva, la un moment dat in viata. Ce anume face diferenta intre cei care cad mai des victima decat ceilalti? Comportamentul, modul de a gandi, gesturile, alegerea imbracamintii, a anturajului, a locurilor frecventate s.a.m.d.

Lasand la o parte teoria si partea stiintifica, propun sa vorbim despre victimele “noastre”, cele de zi cu zi, folosindu-ma si de cateva exemple. Cele mai des cad victime persoanele mai credule si mai miloase; sau care alearga dupa castiguri rapide sau chilipiruri.

Ea este o femeie in varsta, aproape de pensie. Doreste sa isi restaureze baia, drept pentru care angajeaza un muncitor care ii promite ca se va ocupa de absolut tot: instalatii, faianta si gresie, zugraveala. Si ii cere imediat un avans, niste bani cu care sa poata incepe treaba. Femeia considera de bun simt pretentia lui, stiind ca de obicei asa se procedeaza. Numai ca, muncitorul cu pricina, in loc sa purceada la treaba, ii mai cere si niste bani de transport. Si apoi tot asa, amanand insa inceperea lucrului. Era deja prea tarziu cand respectiva femeie s-a edificat si a inteles ca nu isi va primi niciodata banii inapoi si nici treaba nu o va avea facuta de cel care…o inselase. Tertipurile folosite de respectivul au fost dintre cele mai obisnuite si cunoscute: nu am bani de transport, mi-a murit o ruda si n-avem bani de inmormantare, nu ajung banii pentru materiale etc. A marsat pe milostenia femeii, a “jumulit-o” cat a putut de bani, dupa care a disparut.

Ei sunt in vacanta, in strainatate. Sunt opriti pe strada, de niste asa zisi politisti care se “legitimeaza” rapid si “verifica” cata valuta au turistii asupra lor. Abia dupa ce au trecut de “filtru”, dupa ce s-au indepartat au verificat banii si au constatat ca erau mult mai putini; ca fusesera inlocuiti.

El vrea sa schimbe niste valuta si trece pe langa banca, pe langa casele de schimb valutar, pentru a se opri la un fel de smecher de strada, care se ocupa cu astfel de treburi. Fireste ca ofera un curs de schimb mult mai bun. Si fireste ca respectivul client e fraierit cu brio si mare rapiditate. Ulterior, prinde orbul, scoate-I ochii…

Giratul cuiva pentru un imprumut, cu propria ta casa, intrarea intr-o afacere rapida si profitabila, toti banii dati inainte pentru o lucrare, o scoala sau o afacere care nu se va mai materializa niciodata…si putem continua la nesfarsit cu altfel de exemple. Cu ce a gresit fiecare in parte? Femeia a fost prea miloasa si intelegatoare, turistii mult prea creduli si tematori in fata “autoritatilor”, clientul dornic sa castige rapid o suma mai mare de bani. Dar astea nu au fost singurele lor greseli. Greselile adevarate, care atesta inca o data pozitia lor de victima, sunt ca nu au intreprins apoi nimic. Cel mult si-au ascuns capul intre umeri, de rusine. Ce s-ar mai fi putut face? La ce ar fi folosit sa mearga la politie? Daca nu la prinderea hotilor si recuperarea banilor, macar la trezirea lor la realitate. Vorbind despre cele intamplate in fata celor de la politie, ajungi sa iti realizezi propria greseala si sa meditezi la cele intamplate. De ce s-a intamplat asa? De ce ai lasat lucrurile sa iti scape de sub control? De ce ti s-a intamplat tocmai tie? De ce acum? Ce puteai face pentru a preveni sa fi inselat?

Dar victima de rand, cea zilnica si obisnuita, nu poate face pasul acesta. Tocmai pentru ca este victima. Pentru ca a ajuns in postura de victima gandind si procedand gresit.
Ciudat este faptul ca toate aceste persoane inselate au simtit de la bun inceput ca ceva nu e in ordine si, cu toate acestea, au lasat ca lucrurile sa scape de sub control.

Dupa primii bani dati, fara chitanta, vazand ca mesterul nu a miscat nici macar un deget in casa, putea sa isi puna un semn de intrebare; putea sa nu ii mai dea urmatorii bani, oricare ar fi fost motivatia cererii. Turistii, desi aflati intr-o tara straina, ar fi putut sa stie care le sunt drepturile si sa refuze sa fie controlati “la buzunar”. Daca cereau sa mearga la sectie, daca ramaneau fermi pe pozitie, probabil ca “autoritatile” respective ar fi trecut repede cu vederea faptul in sine si si-ar fi luat picioarele la spinare. Cand te expui unei afaceri ilegale, necurate, nu poti sa te astepti a fi tratat cu corectitudine. Probabil ca respectiva persoana nu putea certifica provenienta valutei si, prin urmare, hotul cum sa se planga ca a fost furat?

Asculta-ti instinctul de la primul semn de intrebare pe care ti-l ridica. De la primul semn prin care iti sugereaza ca ceva nu e in ordine. Si asta in orice imprejurare, fata de absolut orice persoana. Nu uita ca, in cele din urma, el, instinctul (de aparare, de conservare), iti e adevaratul prieten, pe care te poti baza oricand. Daca tot ti-a fost dat, foloseste-te de el.

Daca nu o faci, inseamna ca “simti” cumva ca meriti sa fi pedepsit si te comporti in consecinta. Asteptand de la altii sa te traga de urechi, intr-un fel sau altul. Dupa care iti poti spune ca probabil ai gresit cu ceva si Dumnezeu te-a pedepsit. Dumnezeu e in noi toti. Tu te-ai pedepsit, expunandu-te unui pericol inutil, facand o alegere pe care ai simtit-o de la bun inceput ca fiind gresita.