Cand viata iti da o noua sansa doar ca sa iti faca in ciuda

Viata cateodata iti da o noua sansa doar ca sa iti faca in ciuda, sa te oftice, sa isi bata joc de tine! Sa iti demonstreze ca nu mai ai curajul si convingerea sa o mai iei o data de la inceput, cu toate ca ti-ai dorit sa ajungi in situatia asta din secunda in care ai realizat ca ai esuat de prima data.

"Acum e prea tarziu, trebuia sa am ocazia atunci cand imi doream asta!" - " La varsta mea, nu se mai cade sa...." Asa ne spunem unii in gand in momentul in care ajungem sa obtinem ce am visat, dar, ne e prea lene sau frica sa o luam de la capat si ne e comod cu situatia deja batatorita.

E pacat, pentru ca se poate ca adevarata sansa de abia acum sa fie; si adevaratul tren! Poate ca nu am esuat de prima data, poate ca doar am capatat experienta, poate doar ne-am pregatit pentru adevarata ocazie. Semnele asta ne arata, dar le ignoram pentru ca ne e mai comod asa! A ....si da, obisnuinta!  A intervenit obisnuinta care ne amageste ca e mai bine cu vrabia din mana decat sa alergam dupa cioara de pe gard!

Sa fie frica de necunoscut? Sa fie comoditatea de a o lua de la capat? Sa fie lipsa curajului ? Sau doar ne-am obisnuit cu situatia actuala si atunci ni s-a inoculat ideea ca de fapt asta ne place si asta vrem de la viata! Sau poate trebuie sa avem un motiv sa ne plangem si preferam sa fim victime! Nu vom sti niciodata, pentru ca ne place sa ne amagim si se creaza tot timpul o conjunctura in care ne gasim permanent scuze.       

Cert e ca cei curajosi sunt cei puternici si cei puternici sunt cei norocosi, iar cei norocosi sunt cei curajosi! Un cerc vicios care, personificat fiind, nu se satura sa priveasca cu sete cum nu reusesc unii din noi sa il patrunda.

Cum ar fi sa ne amintim doar ziua de ieri si nimic mai mult din trecut? O utopie!  Eh... s-ar schimba datele problemei! Am trai mai mult cu gandul la prezent si viitor. Dar asa, judecam totul in functie de trecut, il bagam prea mult in seama si nu mai avem timp sa ne gandim la viitor!