Avem idei, explicatii, pretexte, opinii, create doar din dorinta de unitate, de apartenenta. Majoritatea sunt imprumutate, constient sau inconstient, nebazandu-se pe experienta noastra anterioara, dar care ne dau un sentiment de satisfactie, transformandu-ne in mintea noastra intr-o fiinta rationala.
Nimic mai fals. Aceasta ratiune este de fapt o pseudo-ratiune. Niste plagiatori care vor sa se integreze in societate, pierzand din ei in decursul timpului si nedandu-si seama de acest lucru.
Ajungem sa nu mai avem propriile idei, pareri, gesturi, propriul mod de viata. Imitam, ne comparam, ne omogenizam in detrimentul purei noastre personalitati si a potentialului nostru natural, care ajunge sa nu se mai distinga.
E mai simplu sa copiezi, decat sa creezi!
La un nivel mai inalt, noi "incercam" ca toata lumea sa fie la fel, distrugand capacitatea fiecaruia de a fi el insusi; generalizam. Astfel am creat si scolile "generale".
Daca au anumite aptitudini nu ne dam seama la gramada, in schimb apreciem mediocritatea: cand sunt buni la toate materiile. Daca un copil este stangaci, il fortam sa scrie cu dreapta sau daca nu, oricum il consideram "diferit".
Fiecare din noi e o entitate; ne nastem unici ca apoi societatea sa ne manipuleze, sa ne schimbe, sa taie sa adauge, pierzandu-ne forma initiala. De noi depinde daca ne pierdem sau nu.
Sunt sentimente, dorinte, placeri, pasiuni in sufletul nostru, pe care le reprimam, de frica sa nu fim pe placul celor din jur, ori sa nu ne integram; dar tocmai acestea ne fac diferiti unii de altii.
Ganduri versus cuvinte
