Alimentele falsificate, un pericol pentru sanatate!

Ce facem insa atunci cand produsele pe care le consideram a fi naturale se dovedesc a ne afecta sanatatea?

„Si noi ce mai mancam?” este intrebarea ridicata si de prof. Gheorghe Mencinicopschi in cartea „Noua ordine alimentara. Si noi ce mai mancam?”.

Mancarurile traditionale, inlocuite de junk-food

„Ne-am pierdut cultura alimentara imprumutand dieta vestica. Mancarurile noastre traditionale au fost inlocuite treptat de alimentele de tip fast-food dar si de sofisticaria gastronomica care nu face casa buna cu sanatatea”, a explicat prof. Mencinicopschi.

Scopurile economice umbresc de cele mai multe ori aspecte precum calitatea alimentului si autenticitatea acestuia. Respectarea retetei originale de fabricatie, metoda de preparare si conservare, folosirea stricta a anumitor specii de animale si tipuri de plante sunt aspecte nerespectate de mare parte dintre producatorii de produse alimentare.

Cartea „Noua ordine alimentara. Si noi ce mai mancam?” aduce in prim plan adevaruri incomode despre minciuna din alimente, fraudarea si falsificarea alimentelor, despre alimentele ecologice si „traditionale”.

Stiati ca...

* Laptele poate fi falsificat prin adaugarea de apa, prin extragerea grasimilor (frisca, unt), prin amestecul laptelui de vaca cu cel de oaie sau prin prevenirea sau mascarea unor defecte sau a instalarii alterarii prin mentinerea aciditatii  cu adaos de substante de neutralizare sau conservanti.

* Carnea de calitate superioara este frecvent inlocuita de carnea dezosata mecanic (carnea ce ramane pe oase dupa dezosarea manuala, recuperata prin procedee mecanice) cu valoare biologica si microbiologica scazuta. De asemenea carnea provenita de la un animal este adesea amestecata cu carnea provenita de la un alt animal (ex: carnea de porc amestecata cu carnea de magar sau cal). Carnea alterata poate fi pusa in vanzare prin mascarea defectului cu ajutorul adaosului de condimente, aditivi alimentari (E-uri) si alte ingrediente. Carnea este supusa de asemenea radiatiilor ionizante, utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a produselor, dar si pentru accelerarea maturarii si decongelarii.

* Carnea tocata, pasta de mici, carnatii, salamul, mezelurile si conservele sunt falsificate prin inlocuirea unor componente valoroase cu altele inferioare: sorici, tendoane, organe, aditivi alimentari pentru retinerea apei, soia etc.

* Smantana poate fi falsificata prin adaos de faina, gelatina, lapte batut, creta, gips sau albus de ou.

* Untul se falsifica prin inlocuirea grasimii din lapte cu alte grasimi de calitate inferioara de origine animala sau vegetala. „Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimi hidrogenate, nocive pentru sanatate, obtinute din uleiuri vegetale sau din grasime de peste dezodorizata. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de vita”, a explicat prof. Mencinicopschi.

* Branzeturile sunt falsificate prin inlocuirea partiala a proteinelor laptelui cu proteine de origine animala – praf de albus de ou, plasma sanguina, sau cu proteine de origine vegetala provenite din mazare, cereale sau soia.

* Mierea este falsificata prin adaugarea de substante indulcitoare naturale (zahar, sirop de glucoza, sirop de porumb) sau de sinteza (zaharina, aspartam, ciclamati, sucraloza), prin adaosul de conservanti (caramel), de polen sau de substante ingrosatoare (amidon, gelatina, clei de oase etc.).