Si mi-am amintit de aragazul din pod. Dar nu eram maritata si mama nu a vrut sa mi-l dea. Desi ii tot spuneam ca oricum e vechi si nu mai este modern, dar am nevoie. Intr-un final, l-am furat din pod, am pus un aragaz vechi in cutia lui si mi l-am insusit. Chiar aveam nevoie si nu stateam atat de bine cu banii sa iau altul. Plus ca mi se parea risipa. Atata timp cat aveam un aragaz!
Si uite ca acum mi-am amintit de zestre. Desi sunt maritata de un an jumate, azi abia mi-am amintit nu stiu de ce. Pe vremuri se facea zestre pentru fete, cate femei nu pot spune amuzate cum mamele lor nu cumparau tot soiul de lenjerii de pat si de vase, oale, farfurii pe care urma apoi sa le dea zestre? Si cate dintre ele nu pot spune ca si-au dezamagit mama la capitolul asta? Sau, ca le-au multumit mamelor ca au facut asta?
Pe vremuri mult mai indepartate zestrea era tocmita ca la piata. Imi dai fata cu tot cu lada de zestre. Care lada trebuia sa contina bijuterii, haine, asternuturi, cele trebuitoare pentru masa, dar si mosii, animale si sclavi. Parintii erau disperati dupa adunarea zestrei. Trebuia o dota buna ca sa iti poti marita fata.
Acum nu mai este asa, dar si acum mai aud barbati care spun: „te-am luat doar cu hainele de pe tine!”. Si asta imi pare cam trist asa. Nu cred ca sotul meu m-ar spune asa ceva vreodata. Noi insa ne amuzam ca atunci cand ne-am casatorit ne-am trezit ca avem doua aragazuri, doua masini de spalat, doua frigidere etc. Fiecare isi cumparase singur de dinante de nunta. Evident, nu ca zestre ci pentru supravietuire : )
Carti, flori si un ceai
In vizita la Muzeul Inimilor Frante
