Totul despre probiotice sau "organul uitat": Cum îţi ajută sistemul digestiv

Ce înseamnă "bacterii vii"

În tractul tău digestiv există viaţă, sub o formă sau alta. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, probioticele sunt "microorganisme vii care exercită efecte pozitive asupra sănătăţii atunci când sunt ingerate în cantitate suficientă".

"Pe înţelesul tuturor, probioticele sunt bacterii vii, al căror nume de etimologie latină demonstrează existenţa lor în favoarea vieţii. Este vorba de viaţa din tractul nostru digestiv, de flora bacteriană găzduită de acesta în mod normal, floră care susţine desfăşurarea corectă a proceselor biologice ale organismului uman.", a declarat Dr. Laura Dan pentru feminis.ro

Rolul lor de bază, de la natură - spune specialistul - este acela de a menţine echilibrul florei bacteriene din tractul digestiv. "Coloniile de bacterii bune trebuie să le ţină sub control pe cele dăunătoare care se află, de asemenea, în mod natural, în intestinele noastre. Acest echilibru asigură starea de sănătate a organismului.", arată Dr Laura Dan.

Probioticele ameliorează dezechilibrele din organism

Beneficiile probioticelor pentru sănătate sunt multiple şi de mare importanţă în funcţionarea organismului, subliniază Laura Dan. Astfel, probioticele:

• îmbunătăţesc tranzitul intestinal,
• sprijină sistemul imunitar prin stimularea lui atât cât este necesar pentru a sta în gardă, dar împiedică trecerea agenţilor patogeni în sânge, adică previn îmbolnăvirea organismului;
• eficientizează metabolismul carbohidraţilor - oferind organismului energia necesară desfăşurării activităţii şi contribuind la scăderea colesterolului "rău";
• ajută la sinteza vitaminelor B, K, a acidului folic şi la asimilarea nutrienţilor din alimente.

"În general, prin îmbunătăţirea activităţii sistemului digestiv, probioticele au un efect de ameliorare a dereglărilor din întregul organism: iritaţii ale pielii, alergii, probleme gastrointestinale, probleme ale aparatului genital, probleme ale cavităţii bucale, existând studii care au scos la iveală chiar şi influenţa pozitivă a administrării regulate de probiotice asupra stării de spirit.", a completat specialistul Lactacare.

Probioticele activează celulele imunoreactive

Cu siguranţă ai auzit în nenumărate ocazii de probiotice, dar te-ai întrebat vreodată cum funcţionează ele? Printre multe alte "sarcini" pe care le execută aceste organisme vii, probioticele produc enzime care descompun nutrienţii din alimente.

Dr Laura Dan ne-a explicat că, odată ajunse în tractul gastro-intestinal, adică de la cavitatea bucală şi până la colon, aceste bacterii colonizează în mucoase şi îşi încep activitatea: ocupă situsurile de adeziune ale bacteriilor patogene, concurând cu acestea pentru nutrienţi, şi produc enzime care descompun nutrienţii din alimente.

"De asemenea, probioticele determină creşterea producţiei de factori imunitari şi activează celulele imunoreactive. Activitatea acestor bacterii bune este unitară, ca a unui organ, drept pentru care flora gastrointestinală a mai fost denumită, popular, 'organul uitat'.", a subliniat specialistul.

Ce tipuri de probiotice există

Specialiştii spun că noi, oamenii, avem aproximativ 100 de miliarde de microorganisme în tractul gastro-intestinal, din 300-1000 de specii. Dar 99% dintre ele aparţin unui număr de 30 sau 40 dintre aceste specii.

"Însă din această mare de microorganisme care ne populează sistemul digestiv, doar 5-7% sunt bacterii probiotice sau acido-lactice, iar acestea sunt împărţite în trei genuri de bază: bifidobacterii, lactobacili şi cocci.", a rezumat Dr Laura Dan clasificarea probioticelor.

1. Cele din genul Bifidobacterium colonizează, în mod normal, colonul, ajută digestia şi produc acid lactic şi acetic, controlând Ph-ul intestinal.
2. Bacteriile din genul Lactobacillus se găsesc, în mod normal, în intestinul subţire şi vagin, iar numele lor provine de la abilitatea de a transforma lactoza şi alte zaharuri în acid lactic.
3. Bacteriile din genul Coccus sunt considerate de tranzit, pentru că nu colonizează suficient de bine pentru a exercita efecte considerabile asupra sănătăţii.
4. Mai există probioticele din drojdii, Saccharomyces boulardii, implicate tot în stimularea imunităţii, dar şi în producerea de acizi graşi cu lanţ scurt.

Indiferent dacă suferi din cauza unor afecţiuni, fie că eşti sănătoasă, probioticele te ajută foarte mult pe termen lung. "Când suntem perfect sănătoşi, probioticele ne ajută să rămânem astfel. Adică mare parte din rolul lor constă în prevenirea îmbolnăvirii. Altfel, studiile au arătat că probioticele au un impact benefic în cazurile de diaree, viroze respiratorii, alergii, probleme gastrointestinale, depresie.", a completat Dr Laura Dan.

Pe lângă beneficiile de la nivelul sistemului digestiv, medicul specialist ne atrage atenţia că întreg organismul nostru beneficiază de activitatea probioticelor, mai ales că această activitate se răsfrânge pozitiv asupra sistemului imunitar însuşi.

"Punctual, însă, s-au observat ameliorări ale problemelor cutanate, ale infecţiilor virale din tractul respirator superior, ale celor emoţionale.", spune medicul specialist.

Chiar dacă probioticele ameliorează anumite probleme de sănătate, există persoane care nu pot să se bucure de suplimentele cu probiotice. Cine sunt aceste persone? "În general, este vorba de pacienţii care au imunitatea compromisă şi pentru care adaosul de probiotice ingerat prin alimentaţie sau prin suplimente este o povară prea mare pentru sistemul lor de apărare.", explică specialistul Laura Dan.

Care au fost efectele neplăcute ale probioticelor în cazul acestor pacienţi? Ei bine, de-a lungul timpului au fost constatate - prin cercetări făcute pe pacienţi care aveau sistemul imunitar compromis (cărora li s-au administrat probiotice) agravarea afecţiunilor de care sufereau sau chiar decesul acestor pacienţi, ne atrage atenţia Dr Laura Dan.

Cele mai bune surse de probiotice care nu trebuie să lipsească din alimentaţia ta

Există multe surse de probiotice în alimentaţia noastră, dar, din păcate, noi nu putem consuma o cantitate atât de mare din acele alimente, spun specialiştii, şi nici nu putem fi chiar atât de consecvenţi în alimentaţie pentru a beneficia din plin de activitatea bacteriilor bune.

"Probioticele se găsesc în iaurt şi chefir, varză murată, murături, brânzeturi moi (cum ar fi cele cu mucegaiuri), pâinea cu maia, supă miso. Ideal ar fi ca zilnic să avem măcar un aliment ce conţine probiotice în meniul nostru.

În afară de aceasta, foarte importante sunt şi alimentele prebiotice, cele care dau de mâncare bacteriilor bune din tractul gastrointestinal, ajutându-le să trăiască, să se reproducă şi să colonizeze în număr tot mai mare: usturoiul crud, anghinarea, prazul şi ceapa crude, sparanghelul crud, tărâţele de grâu, bananele, frunzele de păpădie.", a rezumat Dr Laura Dan cele mai bune surse de probiotice şi prebiotice.

Cere părerea medicului tău despre suplimentele cu probiotice

Fie că este vorba de medicul de familie, fie că discuţi cu medicul gastroenterolog, nu uita că este extrem de importantă opinia specialistului înainte de a include în alimentaţia ta ceea ce crezi tu că ar fi cele mai bune probiotice.

"De fapt, nu este un singur probiotic sau o singură combinaţie de probiotice considerate cele mai bune pentru toată lumea. După cum orice fiinţă umană este unică, şi stilul său de viaţă, şi problemele de sănătate cu care se confruntă sunt foarte specifice. Prin urmare, şi suplimentul cu probiotice pe care intenţionăm să-l introducem în dieta noastră trebuie să fie adaptat nevoilor noastre. De aceea există suplimente cu probiotice pentru copii sau adulţi, pentru prevenţie sau tratarea/ameliorarea a diverse afecţiuni, pentru uşurarea convalescenţei după anumite afecţiuni.", a explicat specialistul Laura Dan o altă tipologie a probioticelor.

O regulă esenţială, aşadar, este să discuţi cu medicul tău. "Pentru o persoană sănătoasă, care doreşte să urmeze un tratament cu suplimente probiotice, prima regulă ar fi să ceară părerea medicului său despre asta, fie medicul de familie sau cel gastroenterolog, şi, apoi, să aleagă un supliment cu cât mai multe tulpini bacteriene - care să acopere o zonă mai largă din tractul gastrointestinal.", a accentuat specialistul.

Pe lângă acest aspect, cumpărătorul ar trebui să fie atent la ambalajul pe care produsul respectiv îl foloseşte. Cu alte cuvinte, ar fi bine să alegi un supliment cu un ambalaj creat astfel încât să asigure transportul cât mai multor bacterii până în intestin, acolo unde ele ar trebui să colonizeze.

"În lipsa unui ambalaj inteligent, bacteriile sunt exterminate de mediul foarte acid din stomac, iar asta anulează cu totul efectele suplimentului. În plus, ambalajul ar trebui să protejeze bacteriile pe care le conţine de expunerea la lumină, căldură şi umezeală pe parcursul depozitării.", ne mai atrage atenţia specialistul Lactacare, Dr Laura Dan.