Fiecare are cate un fix. Eu le am pe toate. Recunosc si mi-o asum. Da, am perioade. Uneori dau iama in fustite si rochite, alteori cosmetice, alteori lenjerie, dupa care scap in decoratiuni pentru casa, condimente sau carti. Gentute, pantofi, pantaloni, chilotei, agrafe de par, farfurii, roboti de bucatarie, lumanarele, cosulete. Sunt atat de multe prostioare de cumparat… uf, nu ma pot abtine.
Incerc uneori sa ma gandesc ca ar trebui sa fac economie. Da, stiu, si imi trece in urmatoarele 10 minute dupa ce am vazut nu stiu ce floricica si m-am gandit ca ar sta bine pe geamul de la bucatarie. Si nici macar nu sunt in stare sa am grija de flori. Dar eu le cumpar.
Traim intr-o era a consumerismului. Toti cumparam si consumam, vorba lui Marx. Ma enerveaza asta ca avea dreptate. Nu ne gandim deloc la viitor. Nu ne gandim la protectia mediului. Cumparam si facem mult gunoi. Da, stiu, e trist, dar tot nu ma pot abtine.
Sa-mi spuna si mie cineva o femeie care se abtine! Da, ma rog, sunt convinsa ca exista, si mai stiu ca nu as vrea sa o cunosc. Mi-ar spune apoi sotul meu ca “vezi, uite cum face fata asta! Tu nu esti in stare!”. Da, sigur.
Mai stiu si oameni care fac windows shopping. Ii apreciez ca nu cumpara, desi nu ii inteleg. Eu nu pot fi asa. Daca am pornit intr-un magazin, trebuie sa ies cu ceva de acolo. Ei bine, nu sunt in stare sa ma opresc din cumparat.
O exista vreo asociatie numita “Cumparatorii anonimi”? Ar trebui sa existe. M-as inscrie. Pentru oameni asa ca mine care nu se pot abtine de la cumparaturi. Apoi ma gandesc ca as fi putut sa fac altceva cu banii astia.
Ti s-a intamplat vreodata sa intri intr-un magazin si sa cumperi cam tot ceea ce crezi ca ai avea nevoie plus cateva lucuri despre care zici ca sunt ok, poti sa le iei, poate ai nevoie candva? Si la final sa zici uf, iar am dat 400 lei pe tampenii, puteam sa plec la munte cu banii astia.
Dimineata autostrazii
Oameni de ieri si de azi
