Craciun am fost, Craciun sunt inca

Pai da, vine Craciunul. E sarbatoare iar si lumea e iar in vrie. Toate magazinele sunt pline, toate vitrinele au luminite, prin toate geamurile se vede cate un bradut impodobit, prin toate urechile se aude Hrusca. Totdeauna mi-a placut de Craciun sa petrec cu familia.

De cativa ani ma tot duceam la mama. Anul asta, primul an de femeie maritata, am decis sa mergem la parintii lui. Si uite ca afara tocmai ce a dat prima ninsoare in Bucuresti, prin urmare o sa avem parte de un Craciun cu zapada. Mama imi spunea zilele trecute ca tocmai si-a facut bradul si ca afara ninge ca in povesti.

Stiu multi oameni care sunt tristi cand ninge, se supara ca e frig, ca e zapada, ca se circula greu. Mie imi place cand ninge. Nu vad nimic urat in asta. E frumos ca ninge. Ninsoarea mi se pare un fenomen natural minunat. Si sarbatorile de iarna imi plac, desi am avut ani cand abia asteptam sa treaca. Anul asta imi plac.

Ma amuz anul asta ca nu am timp sa cumpar cadouri. Eu, care le luam de prin noiembrie. De obicei imi faceam bradul pe 1 decembrie. Anul asta cu chiu cu va am reusit sa il fac acum vreo 2 zile. A, mai am de pus in el vreo 2,3 globulete mov, sper sa reusesc sa le cumpar azi. E agitatie, e nebunie, dar ne place. Oamenii fac fapte bune, se vad cu prietenii, cu familia, cumpara cadouri.  In casa miroase a cozonac si a fripturi. Vinul fiert cu portocale si scortisoara ne incanta seara de seara.

Cum ar putea sa nu iti placa Sarbatorile? E viata de poveste si o traiesti chiar tu.