Doamne, nu-nteleg nimic.
Intr-o zi toti Te-au iubit
Si-n alta Te-au rastignit..
Eram mic dar de Florii
Te-am vazut si eu , sa stii..
Tu erai pe magarus,
Eu mergeam pe jos.
Pas, pas..
Si dupa cateva zile
Se uitau urat la Tine.
Si chiar si ai mei parinti
Scrasneau cu ura atunci din dinti.
Eram eu mic dar n-am uitat,
O floare de-atunci am pastrat.
O tin in inima mea
Si cant tot timpul
Osana!
Copiii din Ierusalim
In fiecare zi, timp de un an,
Eu desenez cate un ram.
Cu frunze verzi, ram de finic.
Asa fac eu de cand sunt mic.
De cand sunt mic vine-un copil
Pe foaia de desen, tiptil.
Si-mi daruieste din creion
O mica raza dintr-un pom.
Si cand anul e incheiat
Pomul este desenat.
Inmugureste in miez de zori,
Rasar copii in loc de flori.
Iuhuuu, strigam si eu si ei.
Sunam ca niste clopotei.
Cea mai frumoasa zi
Este ziua de Florii.
Hai, sari in pom cu noi si tu,
Sa vezi ce nu s-a mai vazut!
Trece Iisus pe magarus!
Ma urc acus, ma urc acus!
Cu drag privesc acum in jos
La Domnul meu Iisus Hristos.
Ochii imi ard, sunt fericit,
Visul meu drag s-a implinit.
De vrei si tu cu noi sa fii
La sarbatoarea de Florii,
In fiecare zi sa desenezi
Cate un ram cu frunze verzi.
Si, chiar din zori de zi,
Te poti urca in pom, sa stii!
Te-asteapta sub cerul senin
Copiii din Ierusalim.
Poezii pentru cei mai mici copii (III)
Spovedania copiilor
