Doamne, ce diversitate de culori si modele! De la clasici pâna la fantezisti, din piele, cu dantele, cu sclipici, cu floricele, cu tocuri mici si tocuri mari. Eu sunt înnebunita dupa tocurile mari... foarte mari. Numai ca marimea este direct proportionala cu disconfortul. Cu cât sunt tocurile mai mari, cu atât disconfortul este mai mare.
Nu-i problema daca stai la masa si privesti ringul de dans. Dar în momentul în care ai început sa dansezi pe tocurile alea înalte...deja faci exercitii de echilibristica. Dansul suav si seducator se transforma treptat în miscari rigide, eventual doar miscari ale soldurilor si mâinilor...iar daca poti sa faci asta fara sa misti picioarele...te-ai scos!
Cred ca o vina pentru tocurile astea înalte o au si rochiile. Rochiile astea diafane, cu dantele, cu voaluri si luuuungi de parca am fi toate de 1,80 cm. Si la o rochie asa perfecta care va stârni invidia participantelor la eveniment si va atrage privirile Domnilor...trebuie sa purtam pantofi mai înalti, nu? Ca doar nu vrem sa mergem cu rochia târâs dupa noi si sa ne calce toti pe faldurile ei...mai ales când dansam. Si mai ales ca ne-am dorit atât de mult sa fim mai înalte.....
Bineînteles, mai nou au aparut si rochitele scurte diafane si vaporoase. Dar parca si la astea ar merge un toc înalt, nu? Parca tocurile mici nu sunt chiar asa de elegante, desi, slava Domnului, avem o puzderie de modele si forme pentru toate gusturile. Un toc înalt face piciorul mai frumos, si desi ti-ai luat rochita aia gratioasa care merge cu sandalute sau pantofi mai lejeri, cu tocul de o marime acceptabila.....îti mai cumperi o pereche de pantofi cu toc înalt, care merg de minune cu rochita si îti da un aer de zâna din povestile Disney. Si parca nu sunt chiar asa de incomozi, sunt chiar confortabili si crezi ca ai putea dansa toata noaptea pe tocurile alea.
Numai ca magia se risipeste dupa o ora doua de muzica moderna, latino, ceva hore si sârbe ...hai si câteva manele, ca...de...trebuie sa fie muzica pentru toate gusturile, inclusiv pentru neamurile de la tara.
Si atunci ce te faci? Ca ai mai dansa, ca e petrecerea in toi, dar te omoara pantofii astia!
Dar cum românul e inventiv, au aparut pantofii de rezerva! Doamnele si domnisoarele de la respectiva nunta si-au schimbat încaltarile cu unele cu tocuri joase, sau chiar fara toc deloc! Ba chiar cele care nu aveau încaltari de schimb, au început sa danseze desculte, ca doar nu se vad picioarele goale sub rochia lunga ale carei poale acum au ajuns aproape negre de la atâta tavalit pe jos. Ei...si ce daca ne mai calca cineva pe rochie! Asa e la petrecere!
Petrecere frumoasa Doamnelor!
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Mare albastra....
