Neajunsurile barbatilor

Fiecare femeie isi doreste un barbat frumos, destept si, mai ales, educat. Auzi multe femei plangandu-se de faptul ca el e indiferent, ca nu o ajuta cu nimic in gospodarie si, pe deasupra, se mai poarta si ca un badaran. De la aruncatul hainelor peste tot, mai putin in cosul de rufe, la imprastiatul lucrurilor prin toata casa, neglijenta fata de infatisarea sau tinuta lui, fata de ea si tot felul de astfel de neplaceri.

Ce e bine sa intelegem totusi e ca toti barbatii sunt…barbati. Da, unii difera prin gradul de educatie si cultura, dar ca baza toti sunt barbati. Nu spun ca sunt buni sau rai. Ci ca sunt asa cum sunt si nu pot fi schimbati in altceva.

Te gandesti ca daca ti-ai ales un barbat obisnuit, fara pretentii, nu ai de ce sa te plangi atunci cand incepe sa isi dea arama pe fata. Adica sa se simta la largul lui, asa cum facea si cand era singur, sa fie neglijent si nepasator cu el si cu tot ce e in jurul lui; inclusiv tu. Ei bine, chestia asta se intampla foarte bine si la case mari.

Am citit de curand Divortul in inalta societate. O carte despre cuplurile din inalta societate, mecanica dupa care functioneaza, felul in care inteleg notiunea de cuplu, familie, casatorie si fireste, divort. Este vorba de oameni care cheltuie 10.000 de dolari pe zi, la fel cum cheltuie oamenii obisnuiti cel mult 10 lei. Diferenta la nivel financiar ne face sa credem ca toate celelalte se afla tot pe undeva pe sus, eventual pe la nivelul cerului. Dar nu e chiar asa. Una din personajele principale ale cartii se plange la un moment dat de barbatul ei, educat, stilat, cultivat, mare businessman, probabil cu o cifra anuala de afaceri cu atatea zerouri incat nu incap intr-un calculator obisnuit daca vrei sa o inmultesti cu 10 si care, dupa ce se barbiereste, lasa chiuveta murdara si plina de zoaie. Fireste ca au o femeie care se ocupa de curatenia casei. Dar ea nu e interna. Asta insemnand ca, daca sotia cea bogata vrea sa foloseasca baia dupa ce el s-a barbierit si, inclusiv chiuveta, va strange frumusel dupa el, o va curata ca orice gospodina obisnuita, care merge 8-9 ore la lucru, eventual in schimburi. Asta dupa ce isi va alunga repulsia si senzatia de voma.

Iata ca, indiferent de clasa sociala, noi oamenii, ca baza, suntem cam aceeasi. Pretentiile sunt mari, fumurile sunt mari, realitatea e aceeasi.

La ce iti foloseste ca stie sa iti deschida usa, ca iti ofera scaunul, ca e manierat si stilat, daca acasa, cand sunteti doar voi, te trateaza tot ca pe o femeie de rand? Aproape fara respect. Pentru ca nu ai cum sa nu te gandesti ca ea poate veni dupa tine la baie si sa iti vada zoaiele si ca, ea trebuie sa le curete daca vrea sa foloseasca aceeasi chiuveta.

Ne necajim degeaba! Asta e realitatea, fie ca ne place sau nu. Ei au o alta modalitate de a vedea lucrurile, detaliile, viata, relatiile cu femeile.

Miscarea feminista a venit ca o defulare a atator ani de subjugare a femeii. A incercat sa faca un statement, sa schimbe ceva. Unul din putinele lucruri pe care le-au putut modifica au fost ca femeile au putut sa isi ia un job, chiar si din cele ale barbatilor si ca au capatat drept de vot. Dar asta nu le-a facut mai puternice. Din contra, pe langa job, au facut in continuare si toate celelalte lucururi pe care le faceau inainte: mancare, spalat, calcat, cumparaturi, curatenie, ordine, copii.

Traim in continuare intr-o lume a barbatilor, condusa si guvernata de ei si de puterea lor; fizica, financiara sau morala. Si, fiind constiente de lucrul asta, tot ce putem face pentru a avea o viata mai buna este sa facem apel la “apanajele” ce ne-au fost date noua, prin natura. Adica sa incercam sa fim 100% doar femei. Restul vine cam de la sine, implicit.