Pe fratele meu l-a prins si nu prea febra fotbalului, insa tin minte de parca ar fi ieri cum in scoala generala eu purtam pantaloni scurti si jambiere, jucam handbal si ma grabeam sa ajung acasa de la scoala in timp util pentru a viziona alaturi de barbatii din familie primele meciuri din campionat. Primul Campionat Mondial de Fotbal pe care mi-l amintesc este cel din 1994. Tin minte si acum tricoul cu FIFA '94 pe care il purta tatal meu pe vremea aceea si povestile din tineretea lui, cand facea armata la Focsani si avea statut privilegiat pentru ca era fotbalist talentat.
Pana pe la 12 ani stiam cam tot ce misca atat intern, cat si international, stiam palmaresul echipei Steaua si puteam sa raspund cu mandrie la intrebarea: “Ce stii tu mai, mucea, despre fotbal? Ia spune-mi trei nume de jucatori de la Steaua.”
Nu stiam doar trei, ci intreaga echipa si fosti jucatori, pe care ii identificam din tot soiul de postere lipite de fratele meu pe peretii dormitorului. Ba chiar eram in asa hal microbista incat imi daduse prin cap sa-mi fac suvite ros-albastre, ca orice suporter respectabil!
Dar ca sa nu mai lungesc vorba, sa va explic motivul pentru care eu consider ca microbistii sunt (sau ar trebui sa fie cel putin) barbatii ideali. Un microbist invata (sau ar trebui, intr-o lume ideala, asa cum imi place mie sa mi-o imaginez) lectii importante de viata prin prisma sportului mult iubit:
1. In viata, ca si in fotbal, “se joaca” pe goluri, nu pe intentii.
2. Nu te lasi pe tanjeala pana nu auzi fluierul arbitrului, sau cum ar zice americanii “It ain’t over ’till the fat lady sings.”
3. Degeaba te bagi cu fundul in poarta, sperand la un egal. Cea mai buna aparare este, de regula, atacul.
4. Calculele matematice, sau cum ai spune in viata “socoteala de acasa”, au talentul de a-ti exploda in fata si de a nu se potrivi cu “socoteala” din deplasare.
5. Degeaba ai antrenor bun si echipa de 2 lei sau viceversa.
6. Patronul/investitorul ar trebui sa se limiteze la a asigura veniturile echipei si atat. Orice alta implicare a unui neavenit in chestiuni ce tin de tactica jocului duc la esec sigur.
7. Nu te baza pe loviturile de la 11 metri, adica nu lasa soarta sa dicteze rezultatul.
8. Daca ramai fara portar, esti “mancat”. Asa ca invata sa arati apreciere celor care te tin in carca, cei care iti tin spatele zi de zi.
9. Cand un jucator vrea sa demonstreze ca e zmeu, intreaga echipa are de pierdut.
10. E de-a dreptul penibil sa dai vina pe gazon sau pe vreme pentru esecurile tale. Asuma-ti alegerile si consecintele lor.
11. Uneori, arbitrul (a se citi seful sau oricare alta forma de conducere, de autoritate, de "jurat" pe plan profesional si nu numai) este subiectiv, asa ca fii de doua ori mai bun, pentru a-ti asigura o victorie pe care sa n-o poata tagadui nici cel mai orb dintre orbi.
12. Sexul inainte de meci slabeste jucatorul sau cel putin asa se spune. Dar cu siguranta exista un sambure de adevar in aceasta afirmatie, asa ca nu lasa viata personala sa iti dea peste cap activitatea profesionala.
13. E in regula sa tipi, sa plangi, sa te imbratisezi cu cei dragi si sa topai de fericire. Fiindca un suporter adevarat isi manifesta emotiile fara retineri cand echipa preferata pierde sau castiga. De ce n-ar face-o si in alte circumstante, in relatia cu partenera si nu numai?
Si probabil ca as mai gasi si alte motive pentru care un microbist este, cel putin in teorie, masculul perfect. Insa cati dintre cei care se declara suporteri infocati ai unei echipe reusesc sa distinga, oare, aceste lectii in toata agitatia care vine la pachet cu un nou campionat de fotbal? Cati privesc dincolo de bere, seminte, fluieraturi si cantece de voie buna?
Si daca tot am inceput saptamana cu goluri, arbitri si lovituri de la 11 metri, fiti cu ochii pe sectiunea de divertisment, fiindca joi, Echipa Feminis va pregateste o surpriza inspirata de Campionatul Mondial de Fotbal 2014.
Colectie de zambete
Si tu servesti prostitutie pe post de dragoste?
