Invidia este intotdeauna umana

Stateam si ma gandeam zilele trecute ca exista in mod sigur oameni care nu ma suporta, persoane carora le sunt profund antipatica, persoane care ar vrea sa mi se intample lucruri nu tocmai bune pentru ca ei sa se poata bucura din umbra sau sa ma poata compatimi. Mi-am zis ca oricum e mai bine decat sa le fiu indiferenta, decat sa nu contez deloc, decat sa fiu genul de om pe care oamenii uita ca i-au avut colegi, vecini, ca i-au cunoscut in cine stie ce circumstante. Atata timp cat esti invidiat inseamna ca tie ti-e bine... cel putin aparent. Si-atunci viata ta, vazuta din afara, pare una in regula, de invidiat - ai un serviciu ok, o familie frumoasa, prieteni care iti sar mereu in ajutor, locuiesti intr-o casa frumoasa, ai o masina buna si iti faci concediile mereu in alte locuri.....Iar pentru toate astea, unii considera ca meriti sa fi invidiat. Oare chiar e asa? Habar n-am, insa niciodata nu am invidiat pe nimeni pentru lucruri atat de normale, atat de firesti. Bineinteles ca in Romania niciodata nu le poti avea pe toate, niciodata, daca muncesti cinstit, nu vei putea sa iti permiti tot (casa, masina, concedii, hainele pe care ti le doresti, parfumul preferat etc) pentru ca, din pacate astea sunt conditiile in care traim. Insa, pe de alta parte e bine sa fii invidiat. E un sentiment pentru care merita sa faci sacrificii numai ca sa-i vezi pe ei, cei care te urasc, ca se uita cu coada ochiului la rochia ta noua, ca iti masoara din ochi pantofii sau geanta, ca si-ar dori sa fie cumva in locul tau....sunt in general oameni rai, frustrati, cu care oricat te-ai stradui sa devii prieten, nu vei reusi.

Poate nici nu ar trebui sa-ti doresti sa fii prieten cu astfel de oameni. Insa, ganditi-va cum ar fi ca prezenta voastra sa treaca peste tot neobservata, oamenii sa nu te bage niciodata in seama, colegii sa nu observe ca azi n-ai venit la serviciu, vecinii sa nu stie daca mai locuiesti in blocul lor sau nu, si eventual multi sa te compatimeasca. Asa ca imi place teribil ca sunt oameni care ma urasc, ca sunt oameni care si-ar dori ca mie sa mi se intample lucruri rele, ca sunt oameni care ma contrazic fara sa inteleaga ce le spun sau care imi combat argumentele sau ideile doar pentru ca sunt ale mele, nu pentru ca ar fi proaste. Ceea ce nu stiu ei este ca toti avem frustrarile noastre, dorintele noastre neimplinite, problemele noastre cu care trebuie sa ne confruntam zilnic, asa ca, daca ne invidiaza, poate ar trebui sa se gandeasca de doua ori daca merita.....daca merita sa aduni atata ura si invidie fata de un alt om care practic nu iti incurca viata cu nimic, care doar exista, la fel ca tine, la fel ca mine.