Doliul ca forma de manifestare a pierderii

Doliul apare atunci cand un obiect, reprezentarea psihica a unei persoane, este pierdut. Protagonistul stie ca a pierdut pe cineva si a pierdut ceva prin faptul ca acesta nu mai exista. Doliul nu se refera exclusiv la deces. Putem vorbi despre orice tip de pierdere, divort, despartire, plecare, emigrare. Putem considera doliul ca fiind perioada dintre constatarea pierderii reale si reinvestirea energiei disponibile, a libidoului. In perioada doliului Eul incearca sa mentina dorinta mentinerii investirii.

Dar ce se intampla cand acest doliul nu este permis? "Regele a murit, Traiasca regele" pare sa spuna acest caz. Ma gandesc in mare masura la persoanele care dupa o relatie pe care o pierd incearca sa construiasca foarte repede o alta relatie. Aceasta va fi o relatie tampon care poate sa joace un dublu rol – sa permita existenta in continuare a persoanei pierdute si sa permita intoarcerea spre realitatea pierderii. Accentul pare totusi sa pice pe prima parte, numeroase scene de cuplu genereaza o tensiune care poate sa fie pusa cu usurinta pe absenta sau desfasurarea doliului.

Este de preferat o relatie-tampon sau mai curand sa lasi durerea pierderii sa se manifeste iar dupa aceasta perioada sa poti avea o noua investitie?

Astept comentariile si parerile voastre!