Nici eu nu ma sustrag tabloului general in care se incadreaza femeia anului 2010: putin timp liber, munca multa, treburi casnice inevitabile, familie, prieteni, mai putin copil! Timpul ti se toaca incet, dar sigur pe aceste activitati, iar cand vrei sa te relaxezi douas ecunde constati ca e ora 23:00-24:00 si ca e timpul pentru somn. Asa ca, inevitabil m-am scuzat in fata sportului cu texte de genul: "nu am timp"; "nu prea imi place sportul"; "urasc sa transpir", "sala nici atat nu ma atrage", etc. Dar nu m-am lasat pagubasa, complacandu-ma intr-o situatie care numara din ce in ce mai multe kilograme in plus, si am luat atitudine:
Am testat canapeaua pentru a ma mentine in forma si am profitat si de dimineata pentru ceva miscare! Dar nu era suficient - vroiam mai mult!
Am demonstrat ca poti fi "In forma... chiar si pe canapea", dupa cum puteti afla dand click aici, si am reusit sa introduc cateva miscari printre activitatile de dimineata - fara a-mi modifica intr-un fel rutina zilnica - prin experimentul "Sport fara pierdere de timp chiar si dimineata", dand click aici.
Dar nu m-am multumit, pentru ca aceste trucuri si-au facut datoria: m-au mentinut in forma atat incat sa nu acumulez si alte kilograme, dar, ca de obicei vara, cand sezonul estival se apropie, femeile cad in "depresia" kilogramelor in plus si isi fac automat timp pentru a se ocupa de ele. Eu de ce as face diferenta? Asa ca a trebuit sa gasesc cea mai buna solutie sa scap atat de vreo 3-4, poate chiar 5 kilograme, dar si de celulita ce a inceput deja sa-si faca cuib pe picioarele mele, in principal.
Inceputul e cel mai greu?! Oare?
Stateam intr-o seara pe balcon meditand tocmai la cea mai buna solutie pentru a integra sportul printre preocuparile mele. La orizont, fina mea de 20 de ani dadea ture de alergare unui parculet care masoara sa spunem 150, poate 200 de metri. O opresc cateva secunde si o intreb de cand alearga pe langa casa? Mi-a spus ca de ceva timp bun (ea oricum jucase handbal si facuse si aerobic de performanta)...o masor din cap pana in picioare si constat ca se oglindisera efectele in trupul ei. Nu vreau sa va descriu abdomenul, pentru ca o sa vi se faca ciuda! Atunci m-am gandit un pic "e chiar in fata blocului, practic nu pierd timp pe drum, e o metoda care lucreaza tot corpul, si o pot face oricand cand sunt acasa". Atunci am zis "vreau si eu!" Ea mi-a zis sa ne vedem a doua zi, seara pe la orele 22:00, pe racoare! Eram atat de decisa, incat nu ma putea oprea nimeni: mai simplu si mai practic decat sa alergi in fata blocului, sa urci in casa si sa te speli rapid fara a mai pierde timpul pe la dusurile salilor de sport si apoi pe drum, nu exista!
Primul contact - primul efect!
M-am echipat a doua seara si am purces la treaba: am alergat usor doua ture (aproximativ 400 de metri, pentru a ne incalzi, apoi am facut cateva exercitii simple de incalzire - fandari, rotire de trunchi, etc. - si abia apoi a inceput adevarata aventura - si unu, si doi, si 3 si patru... Cred ca am alergat mai mult de 10 ture atunci, un pic cam mult pentru prima oara, dar eram atat de hotarata incat am cedat abia cand nu mai puteam respira. Fina mea mi-a sugerat aspirina pentru a combate efectele unei inevitabile febre musculare. Zis si facut! A doua zi eram ca fresh... nu am avut niciun pic de febra, asa ca am putut sa o iau de la capat, aproape in fiecare seara, cu exceptia zilelor caniculare care ne-au vizitat acum cateva zile. Si chiar am suferit ca nu am putut iesi!
De la o zi la alta, ma simt excelent, am un alt tonus si chiar daca remodelarea corporala se lasa usor asteptata, efectele sunt extrem de sesizabile...apropo, astazi am adaugat inca o gaura la cureaua mea preferata! Nu vreau sa ma amagesc ca am slabit neaparat, desi sper sa fie asta motivul, dar e o dovada ca am sanse bune sa reusesc, nu? Plus o alimentatie usoara, de vara si corpul este gata sa se modeleze conform preferintelor mele. Sunt sigura ca sunt spre drumul cel bun
Aici ar cam fi loc de cateva trucuri fara de care nu m-as fi apucat niciodata de asa ceva:
- in primul rand fina mea Gabi - acesta este numele ei -, careia ii multumesc profund si ii raman datoare a facut totul posibil pentru ca a avut initiativa de a alerga atat de aproape de casa
- la mine functioneaza sportul in doi, la modul ca singura nu ma tenteaza sa fac miscare, decat intre cei 4 pereti ai casei - si atunci foarte putin - dar nu cred ca mi-ar placea sa ies singura si nu cred ca m-as impulsiona sa o fac in atari conditii;
- impulsionarea si motivatia au venit tot de la ea, care de fiecare data cand simteam ca cedez sau "nu prea aveam chef sa ies" a fost cea care a reusit sa ma ademeneasca spunandu-mi mereu: "hai, macar cateva ture si gata"...si intotdeauna ajungeam sa fac ceva mai mult de cateva ture, desi ma duceam cu gandul sa alerg 2-3 ture doar ca sa nu ratez seara de alergat...
- de asemenea, a fost stalpul meu de sustinere in timpul antrenamentelor, folosind cel mai bun stimulent: o rochie pe care trebuie sa o imbrac la o nunta, care vine destul de cambrata pe corp - asa ca, de cate ori eram pe punctul de a renunta in timpul alergatului, pur si simplu statea cu gura pe mine: "hai Dana, imagineaza-ti cum iti va cadea rochia pe trup, atunci cand vei fi tonifiata", "inca o tura si atat" (si tura aceea insemna pe putin inca alte 2-3); si daca rochia nu era suficient mai imi aducea aminte si de costumul de baie si imaginea de ansamblu asupra lui "before and after"...si reusea!
- un partener de sport este ideal, mai ales ca se creeaza o competitie productiv din punct de vedere al rezultatelor, in care tu nu poti fi mai prejos decat cel de langa tine si faci tot posibilul sa nu fie asa - stimuleaza!
A fost dragut si faptul ca am reusit sa atragem in activitatea noastra copii ce se jucau in interiorul parcului pe care noi il incercuiam de zor. Ba chiar ne-au pus intrebari variate legate de ceea ce facem si de ce facem acest lucru...chiar ma gandeam ca ar fi frumos sa insuflam sanatatea prin sport unor pusti de 7-12 ani! Oricum ar fi, abia astept sa ies diseara la alergat, chiar daca nu este usor deloc! Fiecare efort, fiecare muschi pe care-l simt lucrat dupa o sesiune de alergat merita a doua zi un efort mai mare!
P.S: Stati pe fir...foarte curand va aparea un experiment cu adevarat interesant: cum am ajuns la sala de gym si daca a reusit ea sa ma tina prin preajma ei suficient, avand in vedere ca urasc salile de sport mai ceva ca efortul de a face sport in genere! Parca o asociez cu mersul la medic, atunci cand doar ma gandesc sa ma duc la ea! Sa fi avut eu curaj sa intru in sala?! Intr-un experiment viitor...
Slabeste in 15 minute! Zodia ta iti ofera reteta!
Cu ce dieta a slabit 37 de kilograme Adrian Severin
