Crono-nutriţia: ORA la care mănânci, mai importantă decât alimentele consumate

Stilul de viaţă actual a devenit din ce în ce mai neregulat şi mai solicitant, motiv pentru care tiparul alimentar s-a schimbat radical în ultimele decenii. Indivizii sar peste mese, mănâncă haotic, rareori în familie, mai mult pe fugă şi la ore dintre cele mai nepotrivite.

Inconsecvenţa în ceea ce priveşte alimentaţia afectează ceasul intern al organismului sau ritmul circadian, care urmăreşte un ciclu de 24 de ore. Multe procese metabolice asociate nutriţiei urmează modelul circadian, cum ar fi apetitul, digestia şi metabolizarea grăsimilor, colesterolului şi glucozei.

Aportul de alimente poate influenţa ceasul intern al organismului, în mod special în ceea ce priveşte activitatea unor organe precum ficatul sau intestinele, în timp ce ceasul central este, de asemenea, reglat de ciclul lumină/întuneric, care la rândul lui influenţează aportul de mâncare.

Crono-nutriţia implică studierea impactului nutriţiei asupra proceselor metabolice şi cum pot fi acestea influenţate de tiparul circadian prin inconsecvenţa, frecvenţa şi ora la care se face aportul de nutrienţi.

O serie de studii arată că oamenii care lucrează în schimburi au un risc sporit de apariţie a cancerului, bolilor cardiovasculare şi a sindromului metabolic. În ceea ce priveşte programul de lucru în ture, modificările tiparului alimentar este un aspect important de luat în considerare când se investighează efectele asupra sănătăţii.

"Diferenţa de fus orar social" afectează peste 80% din populaţia Europei, în mod special pe cei ce locuiesc în zonele urbane. Discrepanţa dintre ceasul intern al organismului şi ceasul social a fost asociată cu un risc mai mare de obezitate şi sindrom metabolic, în timp ce privarea de somn a fost asociată cu creşterea în greutate.

Consumarea unor mese mici, dar frecvente, pentru reglarea apetitului, este o tactică abordată în multe diete, însă unele studii arată că un număr mai mare de mese pe zi este mai degrabă legat de obezitate şi, prin urmare, deducem că este benefic un număr redus de mese zilnice. Cu toate aestea, fără un aport redus de calorii, un număr mai mic de mese nu aduce beneficii majore pentru sănătate.

În plus, în urma studierii tiparului de mese neregulate, este important de luat în considerare şi ceea ce mănâncă oamenii. Unele studii au găsit o legătură între mesele regulate şi ceea ce aleg oamenii să mănânce. De exemplu, alegeri alimentare nesănătoase au fost asociate cu obiceiul de a sări peste micul dejun.

Pe lângă impactul a ceea ce mănânci şi când alegi să mănânci, ar trebui să ai în vedere şi "cu cine mănânci", întrucât mesele regulate în familie contribuie la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare sănătoase la copii şi adolescenţi.

Un studiu clinic recent a arătat o pierdere mai mare în greutate şi o îmbunătăţire a nivelului de zahăr din sânge la femeile supraponderale şi obeze care au consumat mai multe calorii dimineaţa decât seara. Studii suplimentare indică importanţa raportului dintre aportul de energie de seara şi dimineaţa, şi că acest raport poate afecta indicele de masă corporală diferit, în funcţie de situaţia în care individul consumă sau nu micul dejun regulat.