Copilul astmatic: măsuri de protecţie şi diagnosticare corectă

Cum pot ţine sub control mămicile astmul copiilor lor?

Prof. Dr. Florin Mihălţan: Respectând aceleaşi reguli de igienă ca şi pentru adulţi, în sensul că în fiecare zi casa trebuie aerisită, trebuie scuturat aşternutul, să nu existe praf în casă, să nu existe gândaci de bucătărie, salteaua trebuie izolată. Există nişte soluţii care se dau, dar pentru acarieni, care dezinfectează. Să nu existe substanţe care de obicei se folosesc la lustruirea mobilei, la curăţirea pardoselii - să fie depozitate când sunt sunt folosite, pentru că ele degajă la rândul lor...

În perioadele în care copilul este ştiut alergenic la polen, părinţii trebuie să evite zonele respective. Dacă este mucegai... Casa trebuie să nu fie umedă, să nu fie mucegăită. Dacă cel mic merge la ţară - de obicei la ţară se întâmplă drama asta, unde sunt foarte multe perne, foarte multe pături vechi, cu praf - părinţii trebuie să aibă mare grijă. Dacă sunt animale de casă, deşi toţi le iubim, acestea trebuie încredinţate altcuiva, nu trebuie să stea împreună cu copilul pentru că sunt factori alergenici permanenţi letali.

Dacă o mamă însărcinată are astm, care sunt şansele ca bebeluşul să aibă şi el această boală?

Prof. Dr. Florin Mihălţan: Există un procent, dar e un procent mic de a avea astm bebeluşul. Însă ceea ce este important este că o mamă astmatică, atunci când rămâne gravidă, trebuie să îşi facă tratamentul. Să nu dispară şi să nu facă tratamentul, pentru că în lunile înaintate de sarcină, greutatea respiratorie poate să fie mult mai importantă.

Femeile, comparativ cu bărbaţii, sunt mai sensibile din acest punct de vedere? Ce spune statistica în privinţa femeilor, despre astm?

Prof. Dr. Florin Mihălţan: Există o predispoziţie a sexului feminin, e o discuţie amplă în literatura ştiinţifică, dar nu sunt diferenţe... Există diferenţe de reacţie, de severitate, nu de prevalenţă. Femeile au reacţii mai severe.

Câteva sfaturi pentru femeile care au un partener sau un copil bolnav de astm.

Prof. Dr. Florin Mihălţan: Primul lucru: să îl monitorizeze corect, să ţină legătura cu medicul care trebuie să devină foarte bun prieten al copilului sau al bolnavului respectiv şi mai ales să se evite orice mediu alergenic. Majoritatea copiilor sunt alergenici la vârstele mici. Şi tratamentul să îl facă zilnic, bineînţeles ritmat, mai mult sau mai puţin în funcţie de severitatea bolii.

De la ce vârstă poate fi un copil diagnosticat cu astm?

Prof. Dr. Florin Mihălţan: Încă nu am realizat o anchetă naţională, însă aşa cum se vede din anumite informaţii punctiforme, copiii ocupă din categoria de astmatici - potenţial din cei 800.000 - cam 60 %, copiii şi tinerii.

Care sunt copiii predispuşi la astm?

Prof. Dr. Florin Mihălţan: Aici e o discuţie, de exemplu, între şcoala austriacă şi şcoala americană.  Şi vă spun şi de ce. În fermele din America, cei mici sunt luaţi de mame în grajduri, în toate habitatele animalelor, şi stau împreună cu părinţii. În Austria, unde ştiţi că există o ordine şi o disciplină austriacă, de obicei copiii sunt izolaţi. Se pare că în circuitul acesta alergenic, copilul, dacă este alergizat precoce, face mai puţin astm decât dacă este prevenit acest lucru prin izolarea lui.

Din acest punct de vedere se poate identifica de multe ori predispoziţia copilului cu astm. Există şi o componentă genetică. Nu este foarte reprezentativă, dar există şi ea. Şi să nu uităm că poluarea este un factor care predispune la astm, în sensul că circuitul aerian, marile aglomeraţii urbane, stratul de ozon creează o premisă suplimentară de circuit al alergenilor – deci expunerea astmaticului.

De la ce vârstă se poate pune diagnosticul de astm la un copil?

Prof. Dr. Florin Mihălţan: La un copil, poate să se pună diagnosticul de la vârste foarte mici. Însă există un element limitativ: spirometria nu se poate face decât cu greu, după 6 ani. Copilul nu poate să colaboreze, să facă proba de suflat. De aceea, de multe ori, există o confuzie a astmului cu alte tipuri de afecţiuni, de exemplu, cu bronşiolita. Pediatrul nu întotdeauna poate să spună dacă este astm sau nu. Să nu uităm că şi pediatrul are misiunea sa.

*** Dacă vrei un diagnostic corect, reţine că testarea pentru astm se face prin metoda numită spirometrie. Spirometria este testul care măsoară capacitatea pulmonară. Tot ce au de făcut pacienţii este să sufle într-un tub de cauciuc ataşat unui computer. Rezultatul este imprimat imediat şi medicul dă rezultatul pe loc.

Bucureştenii se pot testa gratuit pentru astm în weekendul 16-17 mai 2015, în Parcul Tineretului, intrarea dinspre bulevardul Tineretului nr. 34. Testările vor fi făcute de Societatea Română de Pneumologie cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului.