Ce se poate intampla cand ne indragostim?

Adesea cand ne indragostim, ramanem surprinsi de cat de mult “ne putem asemana” cu celalalt. Descoperim pe zi ce trece cate lucruri avem in comun!

“Semanam ca doua picaturi de apa!”

“Ce iti place tie, imi place si mie!”

“Gandim la fel!”

“Suntem suflete pereche!”

Ei bine, acest lucru se intampla ca urmare a dorintei noastre acerbe de construire a unei baze comune care sa ne apropie si mai mult decat atractia fizica.

Ne descoperim afinitatile!

Ne identificam unul cu celalalt secunda cu secunda!

Mitul sufletelor pereche, conform caruia, pentru a atinge marea iubire, este nevoie ca cei doi sa fie asemenea.

In virtutea principiului “cine se aseamna, se aduna”, adesea la baza intalnirii a doua persoane, sunt similitudinile de gust, sensibilitate, idei, interese comune. In faza de indragostire uneori mergem inca si mai departe cautand sa devenim realmente asemanator celuilalt. Mai mult sau mai putin constient, ne insusim gesturi, idei, trairi, ganduri sau placeri fara ca acestea sa ne apartina, tocmai din dorinta de a fi mai apropiat de partener/-a. Copiem atitudini, limbaj, ne apropriem emotiile sale, ii satisfacem cele mai marunte cereri, chiar ajungand sa le ghicim inainte de a fi formulate.

In acelasi timp, stergem (metaforic, cu un burete magic, din comportamentul manifest) ceea ce ne deosebeste prea mult de partener, limitandu-ne expresiile personale, renuntand la propriile noastre placeri si asteptari.

Este important de punctat ca uneori tindem sa copiem de la celalalt cu precadere ceea ce ne place cel mai mult la noi. Narcis se face vinovat cand asimilam propriile noastre proiectii asupra partenerului. In plus, cu siguranta ati observat ca, tot traind impreuna, partenerii ajung intr-un final sa se asemene intr-un mod spontan, inconstient; unul devenind dublul eului celuilalt.

 Pierderea identitatii de sine care poate avea un efect dezastruos cand modelul ne paraseste! Acele persoane nu mai au aspiratii, placeri proprii; ajungand sa traiasca si sa se simta satisfacuti prin implinirea placerilor si aspiratiilor partenerului de cuplu.

Ce se intampla in astfel de cazuri?

Ce se intampla cu un cuplu atunci cand doi egal unu?

In timp, stagneaza, se usuca, moare.

Cine afla primul?

Uneori amandoi, cel mai adesea partenerul alpha (cel care constituie prototip de model, substitute de identitate).

Intimitatea in doi se construieste treptat, prin miscari reciproce ale unuia catre celalalt, miscari dictate de excitatia sexuala, de sentimente, de nevoia de a-l cunoaste pe celalalt si de a ne face cunoscuti lui, de nevoia de a comunica si de a-l asculta, a-l intelege si de a ne face intelesi. Totul pleaca de la dorinta, dorinta de a fi unul cu celalalt.

Atractia se naste adesea dintr-o asimetrie, curiozitatea din necunoscut, prin urmare este important sa fim asemanatori daca nu chiar identici?

Specialistii avertizeaza asupra faptului ca o relatie intre doua persoane foarte asemanatoare poate conduce spre stagnare, plictis, rutina, generand in timp comportamente de cautare in afara cuplului gemelar a unei persoane diferite, aparte care incita, trezeste interes.