Asociam acest nume cu muntele ,poate pentru ca am fost prima oara la cea din Sinaia sau poate pentru ca decorul sau rustic mi se parea ca se potriveste mai bine cu sezonul rece. Iata de ce nu mare mi-a fost mirarea cand in aceasta vara , gonind spre Viena via Timisoara, pe malul Dunarii intre Portile de Fier si Drobeta Tr.Severin, ne- a surprins reclama puternica a restaurantului Taverna Sarbului.
Pe un drum mereu in amenajare sa-ii spunem , prafuit si plin de gropi, norocul calatorului fiind doar faptul ca privelistea curgatoare a Dunarii ii abate atentia , apar panouri de avertizare din ce ince mai dese astfel incat sa nu ai sansa de a rata acest loc.
Si bine fac managerii locatiei pentru ca altfel ai pierde tu calatorule infometat, obosit si afurfisit de lungul drum. Sau poate asa ni s-a parut doar noua ,cert este ca am oprit sa ne mai odihnim si sa mancam ceva si ne-am mirat ca in parcare un salariat dirija masinile.
Un punct in plus chiar inainte de ai trece pragul acestui restaurant cu un nume vestit.
Ne-a intampinat o receptionera amabila si atmosfera rustica ne-a adus imediat aminte unde ne aflam.
Ne-am asezat pe bancutele de lemn si am privit indelung mirifica imagine a Dunarii , asa zise albastre , acum de o coloristica incerta, dar animata cu tot felul de vase de croaziera si transport .O priveliste inedita care merita sa-ti rapeasca o ora din existenta bineinteles impreuna cu bunatatile acestui restaurant.
De la intrarea in sala de restaurant am observat decorul cam saracacios, dupa parerea mea, si florile putine si neschimbate de ceva vreme, urma sa vad mai tarziu ca tehnologia moderna, tv- uri si boxe si tot felul de senzori in toalete incercau poate sa compenseze spatiul decorativ.Si pentru ca tot veni vorba de toalete am apreciat faptul ca o femeie de serviciu verifica permanent, ca la carte, curatenia lor.
Am fost impresionati placut de personalul tanar, politicos si intr-o tinuta destul de curata si am comandat ca de obicei usor in exces pe langa faptul ca portiile aici sunt suficient de indestulatoare, poate prea mari pentru farfuriile prea mici si reci in care sunt servite.
Serviciul a fost rapid si prietenos ,iar singurul lucru neplacut a fost asa zisa limonada lunga si artificiala. In rest mancarea a fost foarte buna si desertul delicios. Am mancat carnati picanti si fripturi de porc imense , mititei foarte maricei cum numai la Taverna Sarbului gasesti iar la desert clatitele au fost delicioase.
Am plecat usor ghiftuiti ,dar revigorati pentru ca altfel privesti viata cu stomacul plin :)
Jaristea - Locanta care spune o poveste
Un pranz cosmopolit
