Cu cit umor poti sa vorbesti despre una dintre cele mai profunde si intense legaturi dintre doi oameni: mama - copil?
Raspunsul l-am primit saptamina trecuta, cind Andreas Petrescu mi-a spus: "Ma mut la mama!"
Plecasem cu gindul sa vad o piesa de teatru, dar a fost mai mult de-atit. A fost, as zice, o experienta necesara! Voiam sa-mi inlatur, pentru un timp, toate gindurile zilnice care ma agaseaza. A trecut, deja, mai mult de-o saptamina si-am constatat ca urmele pe care le-a lasat in constiinta mea aceasta piesa de teatru inca ma tin departe de balastul vietii de zi cu zi.
M-a surprins! Andreas a gasit rostirea care concentreaza esenta mamei. A gasit-o si i-a dat forma unei comedii filozofice, in care limbajul interior depaseste cu mult textul piesei. Veti asista la doua ore de umor. Se ride aproape continuu. Se ride, dar se simte… Sint mii de ginduri si de sentimente care-ti converg in adincul sufletului, intr-o graire interioara extrem de profunda, in timp ce… tu te-amuzi!
Sint doua ore in care Andreas Petrescu vorbeste mai bine decit au facut-o multi filozofi si oameni de cultura din istorie, despre disolutia Eului interior: adica Mama. Ea… n-are nume, pentru ca nici in scenariu, ca si-n viata de zi cu zi, n-a fost nevoie. E doar Mama. Atit. Ea exista atita timp cit e mama. Altfel, nu mai este recunoscuta! N-are voie sa spuna "EU". Dar,… ea incearca!
Da… Incearca sa iasa din conditia de "mama". Incearca sa fie "Ea". Sa aiba un nume. Si cu cit incearca mai mult, cu atit se intensifica si suferinta ei, pentru ca ea nu mai are alt drept la iubire, in afara copiilor ei. Copiii ei nu pot vedea in ea, mama lor, o alta iubire decit aceea pentru ei. Mama e o prizoniera. O prizoniera a propriei ei iubiri: copiii.
N-as vrea sa va dezvalui mai mult din piesa. Trebuie sa mergeti si s-o vedeti. De fapt, trebuie sa mergeti si s-o traiti!
Cind am iesit de la teatru, as fi vrut sa spun ca "MA MUT LA MAMA" este o experienta obligatorie pentru fiecare om. Ceva insa m-a facut sa ma abtin! Acum, insa, stiu: "MA MUT LA MAMA" este o piesa de teatru scrisa pentru oameni inteligenti.
Eu cred ca… merita sa faceti testul asta!
Doi ciini pentru un ateu
