“PUTEREA”… Un prieten mi-a spus, odata, ca nu-i place acest cuvant. Are dreptate. Pentru ca simpla folosire a cuvintului “putere” implica ceva artificial. “A PUTEA” trebuie sa vina natural! Si-abia atunci este o virtute. Parintele Arsenie Papacioc mi-a spus cindva, pe cind realizam “Cararea Imparatiei”, o emisiune pe TVR1, ca nu ti se da niciodata nimic in viata doar pentru tine, ci ca sa imparti cu altii. Adica, Dumnezeu iti face cinstea sa fii impartitorul unui bun al Lui. Oamenii, de obicei, habar n-au acest lucru. Unii dintre ei, cand primesc un Dar de la EL, impart cu altii instinctiv si-atunci Darul acela li se lasa.
Multora dintre voi, poate, vi s-a intamplat sa castigati ceva, sa obtineti bani pe neasteptate sau un alt bun si, in foarte scurt timp, v-ati dat seama ca nu v-ati ales cu nimic de pe urma acelui castig. V-ati intrebat de ce? Pentru ca v-ati gandit doar la voi! Acesta e raspunsul. Ceea ce primiti de Sus este ca sa impartiti cu altii, nu doar pentru voi. Poate va-ntrebati de ce nu vi se da de Sus ceea ce cereti. De ce nu aveti bani, de ce nu puteti urca pe o scara ierarhica s.a.m.d.. Din acelasi motiv. Daca vi s-ar da, n-ati folosi acel Dar spre binele oamenilor, ci doar spre binele vostru. Invatati sa-i puneti pe ceilalti inaintea voastra si-atunci o sa primiti tot ceea ce veti cere.
Cind veti face natural acest lucru, fara sa va ganditi, n-o sa simtiti nici o greutate… O sa va incerce doar “mandria” care, asa cum se stie, este ispita cu care Intunericul il va incerca pe om pina in ultima lui clipa de viata pe acest pamint.
“Niciodata n-ai sa saracesti c-ai dat”, spune tot parintele Papacioc, citindu-L pe Hristos. Deci, daca vi se cere, dati! Daca va sta in putere sa ajutati pe cineva, faceti-o dezinteresat! Daca, insa, primiti un Dar de la Hristos si nu stiti ce sa faceti cu el, dati bisericii. Da, da! E, intr-un fel, un transfer de responsabilitate. E ca si cum i-ai da lui Dumnezeu. Din momentul in care tu ai dat din bunul tau acolo, preotul e responsabil sa faca bine altora cu ceea ce tu ai dat. E treaba lui daca nu face asta, isi va plati si el faptele lui. Insa, tie ti se va lasa in continuare acel Dar!
Ba, mai mult, ti se va inmulti acel Dar! Bunicii si strabunicii nostri (si stramosii nostri) stiau de ce e bine ca duminica, la Liturghie, sa dai un ban, o paine sau un covrig la biserica. Pentru ca Ii dai LUI din ceea ce EL ti-a dat. Ii dai pentru ca, tot prin EL, sa ajunga la altii!!! De aia!
Azi, oamenii (cei mai multi) nu mai dau nici macar o paine la biserica, nu dau cersetorilor de pe strada (din diverse motive), nu dau nici macar o mana de ajutor unui om bolnav care cade pe strada… N-ai nici cea mai vaga idee de ce unul s-a nascut cersetor si altul print, dar judeci, acuzi si condamni si… uiti ca, langa tine si printul si cersetorul sunt suflete! Tu te intersectezi cu ei pentru ca sa inveti si sa cresti spiritual. Ignoranta te face mic. Indiferenta te face si mai mic. Judecata te sugruma. Iar necunoasterea nu te exonereaza de nimic: necunoasterea este un pacat si se plateste! Destul de scump, as zice eu…
DAN PURIC se sinucide?
