Dupa care urmeaza alt fel de pauza, pentru ca nu stie ce sa iti raspunda. Nu ca n-ar avea ce spune, dar pare sa nu simta a-ti impartasi ce tocmai gandea. Sau poate pur si simplu nu se gandea la nimic, se odihnea, si atunci iar ii e greu sa spuna ca nu se gandea la nimic, asta insemnand totodata si ca nu se gandea la tine, ceea ce tu ai putea considera jignitor si atunci mai prelungeste nitel tacerea aceea nesuferita, incercand sa inventeze ceva la repezeala, sa caute ceva prin memoria lui cu care sa umple golul.
Se spune ca peste zi ne napadesc mii si mii de ganduri, de idei, ca mintea noastra lucreaza in permanenta cat suntem treji, dar atunci cand vrem sa nu ne gandim la absolut nimic, sa zicem ca incercam sa meditam, nu prea reusim sa cream acel vid in capul nostru, acea liniste pe care o sesizam la cel de langa noi, uneori. Oare el cum o reusi?
Sunt si momente de ezitare, sau de mare tristete, de suferinta, in care nu ca n-ai vrea sa gandesti nimic, doar ca nu poti. Ti se perinda prin minte tot felul de imagini si ganduri, dar paca n-ar fi ale tale, rostuite si gandite de tine. Mai degraba sunt amintiri sau lucruri de care te agati la repezeala, pentru a nu te lasa tras in jos, pentru a nu te scurge de putina energie ramasa. Important e sa te tii tare, sa faci fata situatiei de moment, cu sau fara prea multe ganduri.
Mai prost e atunci cand tu te gandesti la ceva si iti pui gandurile in cuvinte iar cel de langa tine, cu care vorbesti, sa fie in cu totul alta parte. In clipele acelea pur si simplu nu e in stare sa iti auda gandurile, cuvintele. El e in lumea lui, coplesit acolo de ele, afundat in gasirea unor solutii pentru probleme care n-au nimic de-aface cu tine si cu gandurile tale de acum. Si, ca sa iti dovedeasca asta, iti mai tranteste si niste replici care nu au absolut nicio legatura cu ce spuneai tu mai inainte. Iata ca uneori nu e atat de usor sa comunicam, sa transmitem gandurile noastre si celorlalti.
Cel mai greu e atunci cand cel de langa tine e entuziast, are chef de gluma, e bine dispus, dar tie iti sunt inecate absolut toate corabiile si nu stii pe unde sa scoti camasa, cum sa iesi din context si sa te ganesti pur si simplu…la ale tale. Esti si nu esti acolo, asa cum l-ai observat si pe el uneori. Esti prezenta fizic, dar gandurile tale sunt la mii si mii de kilometri distanta in timp si spatiu. Si nici macar n-ai putere sa te gandesti daca sa te introci la el, sa il auzi si sa il asculti, sa ii raspunzi sau nu.
Desigur, exista si cazuri ideale, putine si nu foarte dese, dar exista, in care amandoi va ganditi exact la acelasi lucru, in acelasi timp. Si culmea e ca nici nu mai simtiti nevoia sa puneti in cuvinte gandul vostru. E suficient sa va uitati unul la celalalt. Iar daca vreunul il intreaba totusi pe celalalt: “La ce te gandesti?”, primeste confirmarea ca amandoi va gandeati la exact acelasi lucru, si raspunde printr-o fraza cat se poate de simpatica: “Ce cautai tu in gandul meu?”
Nud de femeie
Casatorita din facultate
