De ce raman femeile fara libidou?

Asa, hai sa incercam o definire a termenului mai putin folosit: libidou – adica starea aceea in care femeia vrea sa…Vrea sa se simta (si ea) bine. Multi s-ar lasa pacaliti de ideea ca asta i se intampla femeii doar odata pe luna, in perioada fertila. Noroc ca noi, femeile, stim ca lucrurile stau cu totul altfel.

Daca ar fi sa raportam libidoul femeii doar la perioada de ciclu si perioadele ante si post mergatoare, atunci am putea trasa un grafic clar, a ceea ce se intampla in organismul unei femei, cand vrea si cand nu vrea, cand are chef si cand nu. Cu toate astea, ca in mai toate din natura, pe langa factorul organic mai exista si factorul mediu. Barbatii pot simti nevoia sa faca sex oricand, chiar si in absenta “obiectului”. E indeajuns sa se gandeasca la ea si, gata. Ei bine, cred ca si in cazul femeilor situatia e cel putin similara. Poate face si ea acelasi lucru, la fel de bine. Una dintre diferentele dintre cele doua sexe consta in faptul ca femeile pot sa traiasca mult (dar nu neaparat bine) fara sex, pe cand pentru barbati chestia asta e mai mult un chin.

Scuzele cele mai folosite de femeie in respingerea sexului, barbatului, sunt: ma doare capul, sunt la ciclu, sunt obosita, sunt suparata, nu ma simt bine, nu acum ca…Dar oare de ce a ajuns ea la ele? Doar pentru ca e mult inainte, dupa, sau in timpul ciclului? Putin probabil! Foarte posibil pentru faptul ca, de cele mai multe ori, el ajunge la “destinatie” cu mult inaintea ei. Si, precum toti bine stim, nu e bine sa stai (sau sa ramai) cu ochii in soare. Dezamagire dupa dezamagire, amaraciune dupa amaraciune, toate astea se aduna si, la un moment dat, guess what: femeia nu mai are chef de sex.

Cel putin 90% dintre barbati se cred mari crai, experimentati si atoatestiitori cand vine vorba de sex. Ei se inchipuie a fi tandri, atenti, delcati, stiu sa sarute, sa mangaie, sa…, cel putin minunat. Realitatea, o cunoastem. Una e ce vedem prin filme ca fac actorii care mai de care mai aratosi si actite din cele mai frumoase, daca nu perfecte. Alta e ce se inampla in patul conjugal sau, in locul acela in care se petrece actiunea (la alegerea fiecarui cuplu).

Faptul ca lui ii miroase gura intr-un mod cel putin neplacut (nu prea e familiar nici cu pasta de dinti, nici cu bomboanele mentolate si nici cu guma de mestecat), ca a sarit peste dusul de aseara si, implicit, peste cel de dimineata, ca stie el ca daca se duce cu limba cat mai adanc in gura ei ii va crea emotii din cele mai…(oribile?), ca are un sarut care seamana cu o molusca care se topeste, ca nimereste mereu din intamplare, cu cotul in locurile cele mai delicate, ca a “uitat” sa se barbiereasca si ii scrijeleste pielea ei foarte fina, ca dupa ce se consuma actul cu pricina, adoarme ca lovit de o cometa, iar ea nu se supara, desi ar fi putut face acelasi lucru si tinand-o pe ea in brate.

Lasa, mai bine dam vina pe stres, pe menstruatie, pe moartea matusei, pe criza economica, pe gripa copilului, pe neajunsurile din familie, pe orice altceva decat pe realitate. Adica, mai bine cade toata vina pe capul ei, al femeii! Numai ea poate sa fie de vina ca nu e in the mood. El nu. El nu are cum sa fie de vina. Doar e prompt, acolo, mai tot timpul. Ea e cea care face mofturi, gaseste tot felul de pretexte (absurde, fireste, pentru el), care se eschiveaza si se intoarce cu spatele la el.

Oameni buni, toate lucrurile astea creaza traume in mintea si sufletul unei femei. Da, indiferent ce vrem sa credem, femeile au fost si sunt niste fiinte delicate si foarte sensibile. Ele se simt neapreciate, depreciate, neiubite, folosite, atunci cand sunt tratate in modul acesta…pragmatic. Din pacate, barbatii vor si vor vrea mereu sa faca sex, pe cand femeile, isi vor dori intotdeauna sa faca dragoste.